Așa cum se bucură cei mici într-un magazin plin cu dulciuri ori jucării, aceeași bucurie mă cuprinde și pe mine când intru în această librărie. O senzație de fericire mă învăluie din toate direcțiile, neștiind unde să merg mai întâi, ce carte să deschid, cum să-mi ascut toate simturile pentru a aduna cât mai mult.
De data asta nu a mai fost chiar atât de aglomerat putând zăbovi în tihnă în fața cărților care mi-au atras atenția ori pe care le căutam.
Îmi place să răsfoiesc ediții noi din cărțile pe care deja le-am citit ori de care mă leagă amintiri plăcute. Multe din cele dedicate copiilor le-am descoperit datorită fiilor mei, personaje fără de care aș fi mai lipsită de consistență și profunzime. Iar de la ele am avut ce învăța, fără putință de tăgadă.
Regretul care mă încearcă de fiecare dată este acela că nu pot lua cu mine acasă atâtea cărți câte mi-aș dori trebuind a face o selecție destul de riguroasă, componenta financiară dictând asta.
Una dintre cărțile care mi-au atras atenția de data asta a fost „Roșu cântă de pe ramuri un an în culori”.
Mă și vedeam alături de copii analizând anotimpurile și cum anume sunt îmbrăcate de culori pentru că le putem descoperi pe toate mai accentuate ori mai discrete, fiecare colorând o poveste. Ilustrațiile sunt atât de potrivite încât ele însele spun povestea celor mici care nu știu a citi, dar sunt curioși.
Am plecat cu sufletul mustind de cuvinte și cu brațele pline de cărți. Abia aștept să le cuprind!
