Am fost la Nada Florilor, ți-am scris de acolo pentru că era o atmosferă atât de frumoasă încât mi-ar fi plăcut să-mi fii alături. Însă tu nu ești și înțeleg asta, dar nu puteam rata teii plini de floare și mirosul lor dumnezeiesc.

Ar fi ca un vis să putem face câțiva pași acolo, alături, într-o vesperală simfonie descrisă atât de frumos de scriitorul nostru, savurând trăirile trecute că despre cele viitoare nu știu de-or mai fi speranțe.

Da, știu, corpul meu are 425 de ani însă sufletul este de 20. Zău!