Că-mi place literatura pentru copii nu mai e nici o surpriză pentru cei care-mi sunt aproape. Consider acest gen extrem de important prin prisma faptului că e primul fel de literatură cu care se întâlnește un om. Că adult, citind și recitind poveștile copilăriei mele am constatat că sentimentele și senzațiile care te încearcă sunt complet diferite. Am experimentat aceleași poveștile la vârste diferite și vreau să vă îndrum să nu ocoliți asemenea percepții. Merită din plin!
Într-o zi în care soarele s-a jucat de-a v-ați ascunselea cu norii, statul la plajă a fost pe locul doi. Printre cărțile luate de acasă s-a strecurat una pe care am găsit-o aici si care mi-a atras atenția. Titlul nu-mi era străin însă personajele și povestea lor, da. Și între doua cortine de nori am intrat într-o lume pe care mă bucur că am descoperit-o.
Poveștile scrise de Sven Nordqvist au cucerit cititorii de pe toate meridianele, mirarea fiind mai mare pentru că ele nu au fost gândite că o serie de cărți de la început însă bătrânul și motanul lui au fermecat copiii și părinții deopotrivă.
E vorba de Pettson și Findus, sunt convinsă că v-ați dat seama însă eu acum și aici am făcut cunoștință cu ei. Și sunt fericită pentru că niciodată nu e prea târziu pentru asemenea întâlniri.
La noi au fost traduse paisprezece cărți din această serie, dacă știu eu bine. Le găsiți aici pe toate. Sunt fericită că mi-am mai făcut doi prieteni și abia aștept să le aflu toate peripețiile. Voi nu sunteți curioși?
Spor la citit și zile de vacanță de neuitat!
