Și nu spun lucruri neadevărate sau cosmetizate așa cum s-ar putea crede. Nu, deloc! A fost cea mai frumoasă manifestare de genul, la care am participat eu vreodată.
Ce mă face să spun asta? Păi, tihna și liniștea în care s-a desfășurat. Poate nu e potrivit cuvântul liniște, dar aici mă refer la lipsa agitației nebune care însoțește evenimentul. De obicei e exagerat de multă forfotă, aglomerație, copiii sunt suprasolicitați iar părinții transpirați și încordați.
Cu siguranță și durata actului artistic contribuie, din plin, la tot ansamblul.
Ei bine, acum nu a fost așa! Nu a durat mult, nu a fost exagerat de cald, nu a fost aglomerat, iar doamna dirigintă, super! Se confirmă, dacă mai era nevoie, că cel care mână turma are hățurile. Dacă știe ce să facă cu ele, e super.
Doamna dirigintă, profesoara de limba română Dana Crăciun, e o femeie calmă și atunci când spune ceva, și nu pe un ton răstit sau răspicat, copiii respectă spusele dumneaiei.
Cu toate că e mică sala lor de clasă și mă gândeam că vom sta ca sardelele și ne vom sufoca, la propriu, uite că am găsit-o fără mese iar scaunele dispuse în a doua jumătate a încăperii, spațiul celălalt fiind destinat grupului de copii.
Trebuie să spunem că un aport foarte important a avut și doamna profesoară de engleză, Brândușa Nisioi, asta pentru că serbarea acestor copii a avut două părți; una în limba engleză și una în limba română. Pentru a înțelege cum s-a lucrat vreau să specific că pe lângă colindele consacrate au fost alese și unele datând de prin 1700, ori pentru astea s-a lucrat mai mult la înțelegerea textului. Am avut ocazia să le ascult și eu atunci când Luca le-a repetat acasă. Din nefericire nu am reușit să înregistrez chiar tot așa că voi atașa o variantă pe care, cu siguranță, o veți îndrăgi.
Pe rând, s-au putut auzi colinde și poezioare spuse de elevi iar printre ele au fost intercalate momente susținute de copiii care studiază, în particular, pentru că școala nu este de profil, la diferite instrumente muzicale. A fost Alexandra care a cântat, la vioară, un colind.
Tudor, Teodora și Sebi dar și Ilinca alături de Evelina au susținut momentele lor.
Și Leo a avut un moment nostim. 🙂
A fost, mai apoi, în care o fetiță a cântat un vechi colind popular. A sunat divin!
Pentru că sunt doi copii care cântă la pian, Sara a avut întâietate. A cântat frumos și se vedea că este mai obișnuită cu orga.
Luca a avut mari temeri pentru că instrumentul la care a cântat nu avea setare pentru pian, așadar sunetul a fost total diferit de cel al unui pian adevărat. Înainte de a pleca de acasă mi-a spus că nu mai vrea să cânte, dar odată ajunși acolo nu a mai avut cum da înapoi. Sara a cântat stând în picioare, Luca nu a putut sub nici o formă. Așa că a trebuit să ajustez înălțimea orgii și… în fine, după mai multe peripeții totul s-a terminat cu bine. Dar m-am bucurat că față de anul trecut, atunci când dintre părinți nimeni nu a fost atent când au cântat copiii la instrument, acum lucrurile s-au desfășurat complet diferit ori asta înseamnă foarte mult pentru un copil care a depus atâta muncă.
Un grup de fetițe au interpretat la chitară iar copiii le-au acompaniat, așa putând asculta un alt colind frumos. Au mai fost și din părinți care li s-au alăturat.
A urmat Alexandra și Mădălina care ne-au încântat cu o scenetă hazlie. Se poate vedea în fundal, ce se amuză Luca.
După ce momentul artistic s-a terminat, copiii au primit un cadou de la Moșu, iar acesta a constat într-o carte, un dulce și fructe. Iar noi, părinții, am mai stat puțin de vorbă la o ceașcă de ceai ori cafea, bucurându-ne de clipele petrecute împreună. Copiii au gustat și ei câte un fursec ori covrigel și o băutură răcoritoare.
Totul a durat o oră și jumătate astfel că dacă la 4:00 ne aflam la școală, la 5:30 eram acasă.
A fost foarte frumos, zău, și mă bucur de inițiativa acestor două dăscălițe minunate! Vedeți, școala românească este capabilă și de astfel de momente și știu că nu sunt puține. Trebuie doar ajutată și ne apropiem de drumul cel mai bun.
Serbări tihnite să aveți!
2 gânduri despre “Activități educative copii – O serbare ca-n povești”
Foarte frumos! Mie imi plac astfel de momente si cu siguranta si copiii se bucura de ele. Din pacate, la noi la clasa 1 nu se mai face serbare, doar o petrecere intre copii in clasa. Mi se pare trist ca nu se puncteaza deloc acest moment, pentru mine Craciunul are o magie aparte si e frumos cand se sarbatoreste si la scoala.
Felicitari Luca! Sarbatori frumoase!
Vali, draga mea, și eu am rămas surprinsă de alegerea doamnei. Dar ne-am bucurat și am savurat fiecare clipă. Ne-a tihnit! Mulțumim frumos de urări și vă dorim, și noi, să aveți sărbători cu multă tihnă!