De dimineață nu cu ele, pentru că întâlnirea a fost programată pentru ora 15:30 noi meșterind, dialogând și pregătind această activitate ca un preambul la ceea ce avea să urmeze. Bucuria a fost completă pentru că toți copiii au fost prezenți, așa cum nu s-a mai întâmplat de multă vreme. Sunt mai mari, mai frumoși, mai pregătiți pentru ceea ce urmează, adică perioada școlară mică. Discuțiile care se înfiripă în decursul acestor întâlniri sunt atât de frumoase și-mi pare rău că nu am cum să transmit exact cea ce simt. E atâta emoție, atâta freamăt, mânuțe care flutură pentru că au ceva de comunicat, priviri de toate felurile din toate registrele iar eu, în fața lor, părtașă la transformarea ce se petrece în timp real.
Povestea pe care am adus-o astăzi în fața lor este tot din cartea Piatră, foarfecă, iubire! și alte 7 povestiri de Vlad C. Popescu, numele ei fiind Bufnița care nu știa să critice. O puteți asculta mai jos pentru a vă face o părere despre subiectul propus.
O bufniță cu pene albe și argintii care, atunci când îți întindea aripile, putea îmbrățișa o clasă întreagă de pui.
Copiii au identificat tipologiile prezentate în poveste și la ei în grupă pentru că, nu-i așa? peste tot există timidul, fricosul, retrasul, expansivul etc.
Am trecut apoi la meștereala zilei, aici folosind materialele Cristinei de la Talente de Năzdrăvani. Mulțumim, Cristina! Copiii au lucrat cu mult drag și interes.
Ca de fiecare dată am prezentat materialele pe care le vom folosi.
am explicat etapele și le-am arătat practic.
Apoi au trecut la lucru știind ce trebuie să facă așa cum știau și că cei care au nevoie de ajutor îl vor primi.
La mulți ani mămicilor de Fluturași!
La mulți ani bunicilor de Fluturași!
Să fiți sănătoase pentru a putea fi alături de acești copii minunați!
Mulțumesc pentru florile splendide, pentru toată susținerea și suportul vostru!
La mulți ani doamnelor educatoare! Mulțumesc pentru această colaborare de poveste.
