machetedidactice.com

Ușor și greu

Când e foarte greu și simt că nu mai pot, dar nu mai pot nici puțin, ridic ochii pentru a privi în jurul meu. E neapărată nevoie să merg în natură pentru că acolo este sursa rezolvării acestei stări. De nicăieri nu pot trage atâta vivacitate și putere, culoare, vibrație, textura, aromă cum găsesc în natură.

Nu contează dacă e deal ori șes, munte ori mare, câmpie sau altă formă de relief peste tot existând elementele necesare procesului dacă nu de vindecare măcar de ameliorare. Un exemplu am chiar de astăzi când am traversat o zi al naibii de grea, foarte grea. Și dacă las aici cuvintele acestea, ele sunt scrise cu seva frunzelor pe care le-am putut cuprinde cu toate simțurile mai puțin cel tactil, asta pentru că nu pot merge prea mult fiind nevoită a sta în repaus.

Nu-i așa că-i vis?

Mi-am reamintit că acum câțiva ani eram alături de băieți în Londra, în parcul din fața hotelului din Paddington. M-am învelit cu aceste amintiri pline de emoții aparte fericită că le-am trăit.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: