machetedidactice.com

Iarnă autentică în plină primăvară

O pătură însemnată de zăpadă am văzut în fața ochilor la prima oră a dimineții.

Cerul senin, soarele care transforma zăpada în ceva extrem de prețios îți crea impresia unei atmosfere de basm, iar în acest moment asta este tot ce-ți poți dori; să intri într-un basm.
Boală de doi ani împliniți, psihoze cu nemiluita, activități fracționate, planuri date peste cap programate și reprogramate pentru ca de două săptămâni capacul să se numească război.
Nici nu poți procesa cuvântul în termeni reali.
Cum adică război?
Ce fel de război?
Participă oameni la războiul ăsta ori este tehnologic?
Răspunsurile tuturor întrebărilor sunt dureroase, de neconceput pentru tine care nu participi pe câmpul de luptă, dar ești la mantinelă privind neputincios.
Cum este posibil să poți avea așa judecată încât să bombardezi o maternitate și un spital de nou născuți? Cum poate reprezenta asta un obiectiv militar?

Sunt tot mai mulți refugiați pe lângă mine. Le văd mașinile peste tot, femeile care conduc fiind extrem de speriate. Azi, la supermarket, am putut auzi mai multe astfel de perechi intrate să cumpere de-ale gurii și produse de primă necesitate. Tot astăzi am văzut trei copilași, frumoși foc și pe părinții lor, doi tineri speriați și obosiți, încercând să se scuture de spaime pentru a putea plănui ce se petrece cu ei mai departe.

Cum poți face planuri când ceea ce știai tu a dispărut? Cred că singurul lucru pe care-l mai poți realiza este acela de a supraviețui fugind din calea sceleratului și executanților lui.

E frig, prea frig pentru luna asta și mai bate și vântul. -7 grade au pișcat bine trupul expus, zăpada căzută fiind una puhavă, dar care nu a reușit să se topească sub razele generoase ale soarelui.

La Nadă era pustiu, și când spun asta mă refer la oameni pentru că ciori erau din abundență. Nu știu ce anume le-a determinat să fie atât de gălăgioase, dar sunetul și forfota lor nu se auzea bine deloc, parcă neprevestind nimic bun.

O singură dorință am; să se termine aceste orori și să ne trăim viețile așa cum ne pricepem fiecare!

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: