Roade oase,
Stă în cușcă,
Pe dușmanii săi îi mușcă.
E lânos și stă la stână
și pe oi el le adună.
Pe stăpân el îl păzește,
Pe dușman îl încolțește.
(câinele)
Are și mustăți și gheare,
Uneori ca tigrul sare.
Lângă mine n-o mai las!
Am și-acuma semn pe nas!
Cu pernuțe la labuțe,
Cine calcă-ncetișor
Parcă umblă pe covor?
După sobă la bunica,
Toarce-ntruna mitica
și o cheamă Miaunica.
(pisica)
Este un prieten bun,
El mă duce unde-i spun
Cu căpăstru și cu șa
Iarnă-mi plimbă sania.
Roșcat, negru sau bălan
Cu potcoavă la picior,
Face-ntruna tropa-trop
și aleargă la galop.
Mândru, înalt și frumos,
La ochi este luminos;
Urechi are, coarne n-are
Și te poartă în spinare.
El aleargă ca şi gândul
Coama-i flutură ca vântul
E de mare ajutor
În ogradă şi ogor.
(calul)
Ea este bună la toate,
Ne dă carne, ne dă lapte,
Iar vițeii mititei
Se numesc copiii ei.
Este mare, coarne are,
Hrănită bine e-n stare
Să-ți dea lapte și smântână,
Brânză proaspătă și bună.
Laptele ce-l bei
Este tot al ei.
„Muu” e vorba ei,
Ghicește, dacă vrei!
(vaca)
E un animal cuminte,
Nu-i place însă ploaia,
Paște-n turmă și dă lapte,
Dă și lână și e.
Bucălaia de la stână
Ne dă miel, lapte și lână!
Are lână lungă, creață,
Paște iarbă sus la stână
și-ți dă caș și brânză bună.
Cu copite încălțată
și-n cojoc e îmbrăcată.
Rumegă la iarbă-ntr-una.
Ne dă carne, lapte, lână,
Adăpostul ei e-n stână.
Blana ei e bună
De ciorapi de lână.
Bunicuța-i face,
Pe când lâna toarce.
Ghicește!
(oaia)
Un dovleac pe patru bețe,
Geme șunca în cotețe!
Butoiaș cu patru bețe,
Ce mai carne de ospețe!
De nas poartă un inel
și drept coadă, un cârcel.
Cu râtul el scormonește
Pământul îl răscolește,
El crește în bătătură,
Ne dă carne și untură.
În noroi se tăvălește,
Cu porumb el se hrănește,
Are coada covrigel
Și la rât are inel.
Vara buruieni îi dai
Toamna, boabe și mălai,
Cartofi, sfeclă furajeră.
Grăsanul nostru de-aici
Iarna dă la schimb, șorici,
Cârnați, caltaboși, cărniță,
și-o gustoasă șunculiță.
(porcul)