Lectura mea pe tărâm britanic a continuat cu Capitolul XV Păsările îți fac un cuib.
Suntem părtași la o consolidare a relației dintre Mary și Collin, atitudinea fetiței fiind complet diferită de aceea a servitorilor din casă. E păcat că tatăl lui Collin lipsește cu desăvârșire. De asemenea, se conturează personajul lui Dickon, un exemplu de atitudine și optimism, ceea ce este necesar și benefic oricărei persoane.
Nu-i așa că se simte, măcar puțin, diferită povestea citită în acest cadru?
Uite că în nebunia asta de așteptare a rezultatelor Evaluării copilului, am evadat în Paradis acolo unde am reușit în două zile […]
Câte nu se pot povesti despre acest subiect atât de ofertant! În copilăria mea, Moșul îmi aducea păpuși iar pe lângă ele […]
Ca și în anul precedent, nu am estimat corect câte cărți să pun în rucsac, drept pentru care m-am trezit la un […]
De multă vreme tot dau târcoale cărții semnată de Adina Popescu, dar din nu știu ce considerente nu a fost achiziționată până […]
