Școlărel de clasa a V-a * „Meșterul Manole”

Vara s-a sfârșit!
Calendaristic, vara anul 2017 s-a sfârșit și o dată cu ea și vacanța mare a trecut.
Am citit mult, am reușit să citim mult, evident că nu atât cât ne-am fi dorit dar îmbucurător că am mai adăugat povești care ne-au bucurat. Inimile, sufletele, mintea!
Poveștile, poeziile, baladele s-au împletit armonios și ne-au făcut să devenim mai buni, atenți, toleranți.
În timpul șederii noastre la București, într-un loc de vis, acolo unde găsim numai bine, am descoperit varianta Meșterului Manole într-o ediție din 1968.


Pentru mine, cartea asta are o valoare specială, pentru că este de o vârstă cu mine. Da. are 49 de ani și e mai frumoasă ca niciodată.
Am avut-o și eu în copilăria mea, dar anii au rătăcit-o. Am regăsit-o acum, cu infinită plăcere, pentru că era în compania lui Luca. Ori, așa, lectura lui a putut să se suprapună cu copilăria mea într-un melanj pe care nu am iscusința să-l descriu. Cuvintele sar de pe limbă dar nu se așază pe foaie așa, să-mi sune mie cum simt.

Așadar, Luca a citit balada Meșterului Manole în această ediție, apărută la Editura tineretului, în anul 1968, ilustrată fiind de Boboia Emilia.

Am citit-o de mai multe ori, în cadre diferite, în momente diferite.

Am citit-o cu voce tare ori în gând, fiecare după cum a simțit de cuviință.

Ne-am adus aminte că am vizitat Mănăstirea Argeșului și am văzut, cu ochii noștri, ce minunăție au putut lăsa Meșterul Manole și calfele lui. Ceva ce dăinuie de sute de ani!

(sursa foto: adevărul.ro)

Cea mai populară dintre variantele legendei Mănăstirii Argeşului înmagazinează câteva realităţi istorice în cunoscutele sale versuri „Nouă meşteri mari,/ Calfe şi zidari / Şi Manole – zece,/ Care-i şi întrece/ Merg cu toţi pe cale/ Să aleagă-n vale/ Loc de monastire/ Şi de pomenire“.    În primul rând, legendarul Manole este un personaj cu totul şi cu totul autentic, pe care istoria îl consemnează alături de Neagoe Basarab. “Neagoe Basarab, ctitorul Mănăstirii, studiase în Italia, dar şi la Constantinopol, unde sultanul Baiazid al II-lea îi încredinţase administrarea construcţiei unei moschei, al cărei constructorul-şef era Manoli din Niaesia. Manoli, pe care îl regăsim şi în baladă, era, cel mai probabil, armean, astfel explicându-se anumite elemente de arhitectură armeană şi georgiană din construcţia Mănăstirii”, explică, pentru Adevărul, Ştefan Dumitrache, directorul Muzeului Curtea de Argeş.

(poți citi mai multe aici: adev.ro/nomgmy)

După ce am citit-o de câte ori a fost nevoie, am analizat-o mai în amănunt. Am descoperit că modurile de expunere au fost narațiunea și dialogul, că autorul este anonim iar balada a fost culeasă de Vasile Alecsandri în volumul său „Făt Frumos cu părul de aur”. Am stabilit întâmplarea povestirii și cadrul ei pentru ca mai apoi să dezvoltăm fiecare etapă în parte.

M-am bucurat că Luca a vibrat la această baladă, asta după ce nu puține au fost poveștile de altă factură, mai noi, mai moderne.

Crâmpeie dintr-o vacanță frumoasă, liniștită și tihnită, așa cum ar trebui să aibă orice copil.

 

Lasă un răspuns