Articole Literatura de azi – Mari(le) speranțe – Charles Dickens

Să-ţi spun ce este dragostea adevărată. E credinţă oarbă, umilinţă fără preget, supunere desăvârşită, încredere şi dăruire împotriva ta însuţi, împotriva lumii întregi. Dragostea înseamnă să îţi dai inima şi sufletul întreg celui care ţi le va zdrobi.

Marile speranțe – Charles Dickens

MARI(LE) SPERANȚE

Lucrul cel mai important este să fii gata în orice moment să sacrifici ceea ce eşti pentru ceea ce ai putea deveni.

Scriitor și critic social, Charles Dickens (7 februarie 1812 – 9 iunie 1870) a creat unele dintre personajele cele mai cunoscute în lume. A fost un mare romancier al epocii victoriene, iar romanele și povestirile sale se bucură, și acum, de o mare popularitate.

În ciuda lipsei de educație formală, a scris cincisprezece romane, cinci nuvele, sute de povestiri și articole non-ficțiune, a editat un jurnal săptămânal timp de 20 de ani, dar a și militat energic pentru educație, drepturile copiilor și alte reforme sociale.

Casa din Portsmouth a lui Charles Dickens

A cunoscut succesul în 1836 atunci când a început publicarea cărții Documentele postume ale clubului Pickwick. Dickens a fost adeptul publicării în rate săptămânale sau lunare a scrierilor sale pentru a evalua reacţia publicului și a modifica anumite părți ale manuscrisului – din acest motiv, a rămas ca „inventatorul” romanului foileton.

Charles Dickens a fost considerat colosul literar al epocii sale. Fără îndoială, Poveste de Crăciun publicată în 1843, Oliver Twist, David Copperfield,  Nicholas Nickleby sunt romane perfect adaptate și continuă să inspire și alte genuri artistice.

Poveste despre  două orașe, romanul apărut în anul 1859, este cea mai cunoscută lucrare de ficțiune istorică a sa.

Iată un lucru minunat la care să ne gândim, că fiecare fiinţă umană e construită în aşa fel încât să reprezinte acel secret şi mister profund pentru oricare alta. Iată un gând solemn, când intru noaptea într-un oraş mare, că fiecare din casele strânse laolaltă în întuneric are în ea propriul secret; că fiecare cameră din ele are în ea propriul secret; că fiecare inimă care bate în sutele de mii de piepturi de acolo este, în câteva din închipuirile sale, un secret pentru inima cea mai apropiată de ea! (Poveste despre două orașe)

 Cum era firesc, a fost și lăudat, dar și criticat. Printre cei care l-au apreciat se numără Lev Tolstoi, George Orwell și G.K. Chesterton pentru realism, comedie și caracterizările unice. Cei care l-au criticat,  Oscar Wilde, Henry James ori Virginia Woolf, s-au plâns de lipsa de profunzime psihologică și scrisul liber.

Fără îndoială, Charles Dickens este foarte cunoscut prin romanul Marile speranțe, publicat în 1860. Aici, cititorul face cunoștință cu destinul unui orfan, Pip, care vine la Londra, cu gândul să ajungă gentleman. Băiatul nu are cunoștință că averea care îi revine îi este oferită de un fost ocnaș, pe care tânărul îl ajutase odată. Acesta dorește să-l ajute pe băiat oferindu-i posibilitatea de-a avea parte de o educație aleasă. Dar în momentul în care Pip află de unde are acești bani, devine debusolat.

Sila pe care o simțeam, față de omul acesta, teama pe care mi-o trezea, scârba cu care mă chirceam de frica lui n-ar fi putut să fie mai mari dacă ar fi fost cea mai crudă fiară.

Consecințele renunțării la averea ocnașului sunt dezastruoase, dar până la urmă băiatul va reuși să găsească resursele necesare pentru a depăși acest moment și să-și construiască o situație onorabilă.

Charles Dickens a întreprins numeroase turnee în cursul cărora citea din scrierile sale. Între anii 1868 și 1869 a ținut o serie de lecturi de adio în Anglia, Scoția și Irlanda. A reușit să semneze contracte pentru 100 de astfel de lecturi; sănătatea lui a fost foarte afectată, însă, interzicându-i-se să mai continue.

A renunțat și a început să lucreze la ultimul lui roman, Misterul lui Edwin Drood.

După ce s-a întremat, din punctul de vedere al sănătății, scriitorul, cu acordul medicului, a mai ținut o serie de lecturi, dar din păcate acest lucru nu a ținut mult, starea lui de sănătate agravându-se. La 2 mai 1870 are loc ultima apariție publică la Academia Regală, în prezența Prințului și Prințesei de Wales.

După o zi întreagă de muncă la Edwin Drood, Charles Dickens suferă un atac cerebral, iar a doua zi se stinge din viață.

Orice am încercat să fac în viaţă, am încercat cu toată inima să fac bine; oricărui lucru căruia m-am dedicat, m-am dedicat complet, având scopuri înalte şi, pe scurt, întotdeauna am fost extrem de onest.

Articol publicat în revista online Literatura de azi.

marile-sperante-filmul-cu-care-bbc-marcheaza-doua-sute-de-ani-de-la-nasterea-lui-charles-dickens-230559

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: