A fost o zi lungă și grea. Am parcurs-o cu bucurie, o bucurie pe care acum, la ceas de noapte o simt diferit.
Întotdeauna e așa când veștile sunt unele care te lasă să mergi mai departe, cel puțin o perioadă, cu sufletul mai degajat după atât de multă incertitudine. Totul este într-o continuă mișcare, schimbare, neavând de unde ști ce urmează însă o pauză ca să-ți tragi sufletul e mai mult decât binevenită.
Citesc Eseu despre orbire de Jose Saramago, o minune de scriitură!
Nu știu dacă aș fi ajuns să citesc vreodată Povestea lui O dacă nu ar fi apărut într-o discuție la Clubul de […]
Nu știu dacă și anul acesta se sărbătorește Ziua Internațională a Cărții pentru Copii, așa cum a fost în anii trecuți, fiind […]
Am mâncat bougatsa. Un deliciu! Iar pentru astăzi atât am de spus. Restul rămâne doar pentru mine că e prea mare încâlceala […]
M-am trezit dimineață cu o energie de parcă soarele ar fi bătut direct în bateriile mele interne. Afară era o lumină atât […]
