Legat de timpul pe care l-am petrecut alături de Luca am atâtea de povestit că aș putea scrie o carte din care cred că ar avea mulți de învățat asta din perspectiva unui părinte care a fost acolo total 24 din 24, an după an fără întrerupere.
Sunt câteva chestii principale la care cred că ar trebui să reflecteze un părinte.
În primul rând, să recunoască și înțeleagă problemele copilului. Ele pot fi minore îndreptarea lor realizându-se într-un timp scurt ori majore asta schimbând dinamica discuțiilor.
În al doilea rând, să caute informații și să intre în legătură cu specialiști care pot ajuta în procesul de îndreptare/ameliorare/vindecare. E foarte important să existe o colaborare reală bazată pe empatie și adevăr. Oamenii cu care copiii nu rezonează nu aduc progresul indiferent cât de calificați sunt și cât de multe recomandări bune au.
În al treilea rând, să nu condiționeze dragostea lor și manifestările atât verbale cât și comportamentale cu rezultatele copilului. Nu despre asta este vorba! Nu se va compara copilul cu nimeni din anturajul lui și nici nu i se va impune ceva ce nu se mulează pe dorințele și puterile lui. Totul se face în doze mici, crescute treptat, la momentul oportun pe care-l veți identifica ușor.
În al patrulea rând, trebuie menținută o rutina foarte clară tot timpul anului. Aceasta aduce copilului un confort eliberând factorii perturbatori, copilul știind ce are de făcut. Eu am respectat acest program indiferent unde eram.
În al cincilea rând, timpul petrecut cu copilul trebuie să fie doar cu el, eliminând telefoanele și calculatoarele. Interacțiunea directă este esențială în stabilirea legăturilor, dar mai ales a încrederii.
În al șaselea rând, trebuie citit copilului cu voce tare o perioadă îndelungată (poate nu douăzeci și doi de ani ca mine) nu doar atunci când el nu știe tainele slovelor. Veți descoperi cum se simte acest exercițiu și cum el deschide nenumărate discuții toate fiind înlesnite de lectura pe care o faceți. Subiectele discuțiilor vor capăta profunzime de-a lungul timpului, copilul știind că sunteți persoana în care poate avea încredere deplină. Cititul cu voce tare are atât de multe beneficii încât e păcat să nu folosiți aceasta „arma” atât de la-ndemână. Nu doar copilul va fi câștigat ci și adultul și chiar dacă vor fi texte de care nu sunteți străini veți constata (poate cu mirare) că veți privi/interpreta totul în altă cheie, raportat la anii și experiența de acum. Cărțile pentru copii nu sunt doar pentru ei, adulții având ce învăța din ele.
În al șaptelea rând (cu toate că ar fi mers bine si pe primul) trebuie să aveți grijă de sănătatea voastră. Degeaba vrei să faci dacă nu ești în deplinătatea forțelor. Noi am respectat ani de zile ora de culcare ceea ce ne-a ajutat enorm. Fiind foarte matinali nu aveam cum funcționare altfel mai ales că nu se dormea la prânz. În dormitorul nostru nu a existat televizor seara, înainte de culcare citind.
Mai sunt multe de mărturisit însă ce voiam să transmit este că fiecare familie are mersul ei, povestea din interior având atât de multe particularități încât nu veți găsi răspunsul la problema pe care o aveți în nici o carte de parenting. Dacă credeți asta, e o mare amăgire. Aveți nevoie de răbdare infinită, determinare, consecvență, speranță și încredere că veți răzbi cumva. În definitiv, părinții aduc copiii în această lume fără să-i întrebe înainte, ei fiind obligați a avea grijă de ei așa cum se pricep mai bine. Iar pentru așa ceva trebuie să nu te oprești din învățat.
