Am primit cartea Mama de la editura cartemma, demult, prin primăvara trecută și am avut răgazul să o citesc, iubesc, amușinez, îmbrățișez, mângâi, analizez, comentez. Eu cu mine, cu trăirile mele și amintirile adunate în timp. E o carte pe care-ți dorești că o ai, pentru că e atât de specială și prețioasă. Prin textul pe care-l are, ilustrații, dar și prezentare în general.
E o tipăritură de care te îndrăgostești iremediabil și dorești să strigi în gura mare pentru ca cei din jurul tău să audă și să ia aminte, pentru ca mai apoi să aibă motiv și ei să strige în gura mare. Și tot așa, până află toată lumea care are urechi de auzit.
Am dorit s-o scot în lume într-un context în care aura pe care o are să fie cea mai intensă și uite că astăzi a fost acel moment. Tot la Spiridușii doamnei Ana am plecat cu tolba plină de mame. Tot felul de mame, una mai sensibilă și neprețuită ca alta.
Am asociat întâlnirea cu ceva dulce și rafinat și am pregătit copiilor un fondue de ciocolată cu fructe și nu bănuiți ce și cum a fost. Când a auzit, Luca a dorit și el, evident, și așa am repetat isprava și acasă. Am schimbat căpșunile cu zmeura pentru că nu am mai găsit din primele, dar a fost mai bine pentru copil pentru că el preferă zmeura în detrimentul căpșunilor.
Lectura textului a durat mai bine de o oră, pentru că ne-am tot oprit și-am vorbit despre imaginile prezente și textul aferent. O multitudine de rostiri au fost, presărate cu exemple personale legate de mamă, evident, dar și de frați ori bunici.
Am confecționat și eu un poster cu imagini din carte, pe care le-am tivit cu un șirag de mărgele, scos în evidență cu niște flori catifelate și învelit într-un tul pentru a le spori misterul. Am lucrat cu bucurie și mult freamăt.
Copiii au studiat și pipăit aceste texturi plini de curiozitate și încântare.
Am pregătit și câteva fișe de lucru, pe care le-am achiziționat de pe site-ul teacherspayteachers, acolo unde nu o dată am găsit materiale extrem de interesante și educative.
Pentru fișa „Mama mea este…” am confecționat un tipar de floare pe care l-am oferit copiilor alături de hârtie colorată, pentru fiecare petală o culoare, pe care ei să le decupeze și lipească în vederea confecționării ei.
Ah, și încă ceva am realizat cu ciocolata adusă. La un moment dat, am pus și de-un experiment, atunci când am văzut cum din stare lichidă, ciocolata ajungând așa din cauza căldurii, s-a transformat în stare solidă, atunci când am adăugat puțin lapte. S-a făcut ca un nisip, copiii tăvălind căpșunile prin el. Atunci când le mestecau, închideau ochii, iar pe chip li se putea citi un sentiment greu de descris în cuvinte.
Și când auzi: „Doamna, ăsta a fost cel mai impresionant și gustos experiment pe care l-ați făcut cu noi!” am știut că s-a potrivit la fix și nu vor uita. 🙂
Timpul nu ne-a prea ajuns și copiii au reușit să decupeze floarea și petalele colorate, dar și să le lipească, urmând ca mâine, cu doamna lor învățătoare să continue activitatea.
Cât despre carte, iată câteva fragmente care cu siguranță vă vor face să o doriți în biblioteca dumneavoastră.
Aș mai fi stat acolo ceva timp, dar clopoțelul a sunat și întâlnirea noastră s-a sfârșit. Copiii au plecat cu simbolul primăverii în suflet și cu brațele fremătând de dor nerăbdători în a-și îmbrățișa mamele.
