De fiecare dată mă simt excelent când pot colabora/ajuta ca o activitate să meargă direct la sufletul copiilor.
Chiar dacă sunt martorul tăcut al bucuriei lor, sunt convinsă că pozitivitatea și freamătul meu nu are cum să nu răzbată.
A fost o colaborare în scurt, adică am avut extrem, dar extrem de puțin timp la dispoziție. Practic, în nici 48 de ore a trebuit să completez un material, sau două 🙂 pentru ca totul să se lege.
Dar am tras tare și am putut fi gata la termenul stabilit.
În astfel de momente simți cum timpul se dilată și dacă omul căruia îi vii în întâmpinare e bun/pozitiv, toate merg ca pe roate. Spun asta pentru că am trăit și reversul medaliei.
„Calendarul naturii” a fost cel solicitat dar și 33 de ghiocei de care nu aveam idee unde vor fi încorporați. Ca de obicei, nu am cerut decât detaliile necesare confecționării machetelor asta pentru că de la capătul celălalt al firului se simțea o tensiune și o încordare din pricina lipsei de timp.
Și am optat pentru elementele din natură iar pentru afișaj s-a ivit un avizier. După ce am văzut fotografiile am înțeles despre ce era vorba, mai în amănunt.
În sala de grupă ele au fost asamblate așa:
Cei 33 de ghiocei, câte unul pentru fiecare copil, au fost puși pe pătuțuri (cel puțin așa cred), pentru că așa interpretez eu imaginile.
Pe mine una, mă încântă imaginea! Îmi place cum se vede dar mai ales, ador pata de culoare.
Nu am apucat să mai vorbesc cu doamna Manolache, dar sunt convinsă că strădaniile lor, a celor două dăscălițe, a dat roade și că activitatea a avut succes.
Mulțumesc frumos, pentru colaborare și încredere!
