Nu de puține ori, în drumul nostră către casă, Luca și colegii lui au discuții legate de acest subiect: ce vrei să fii când vei fi mare?
„Știți, eu voi fi miliardar când voi fi mare!” Această propoziție este spusă răspicat, de fiecare dată, de unul dintre ei. 🙂 Și oare o fi rău să-ți dorești așa ceva?
Dialogurile purtate de copii sunt minunate, iar cuvintele rostite, alăturate gesturilor, de neuitat.
Și pentru că într-unul din coletele noastre cu cărți s-a strecurat și un volum cu acest titlu, până la lectură nu a mai fost decât un pas.
Așadar, Băiatul miliardar de David Walliams este o carte apărută la Editura Arthur, scoasă în condițiile grafice deja binecunoscute – foaie prețioasă, font mare, scris aerisit, imagini minunate semnate de Tony Ross.
Personajul principal este un băiat, pe nume Joe Bostan, care are absolut tot ce își dorește. Acest privilegiu se datorează tatălui său, și invenției sale – hârtia igienică umedă pe o parte și uscată pe alta. Numai că toate au un preț și din pricina acestui fapt, Joe s-a pricopsit și cu niște porecle pe măsură: Funduleanu, Moștenitorul Curpapirului, Conașul Hârtie Câcănie sau Miliardarul fundurilor.
Dar nu ăsta este lucrul care-l supără pe Joe ci faptul că, în ciuda atâtor bani, el nu are nici un prieten.
Ca orice copil care are bani, și Joe urmează cursurile unei școli exclusiviste iar el îi cere, în repetate rânduri, tatălui să-l mute la o școală de cartier, unde să fie la fel ca ceilalți copii.
– Da, dar la o școală de cartier…, zise domnul Bostan, îndoit. Ești sigur?
– Da, zise Joe, sfidător.
– Dacă vrei, ți-aș putea construi o școală în grădină, se oferă domnul Bostan.
– Nu, vreau să merg la o școală obișnuită. Cu elevi normali. Vreau să-mi fac un prieten, tati. N-am nici un prieten la Sfântul Cuthbert.
Băiatul miliardar – fragment lectură
Joe reușește să-și convingă tatăl, dar îi propune să nu dezvăluie nimănui din școală, situația lor financiară. Și, din prima zi în noua școală, Joe reușește să-și facă un prieten, pe nume Bob, iar pentru o vreme relația lor merge foarte bine.
La un moment dat, Bob află că prietenul lui este foarte bogat și în ciuda dezamăgirii, promite să nu spună acest secret colegilor de la școală.
Urmează o serie de întâmplări pe care nu le voi dezvălui, pentru ca micul cititor să le afle singur. Cert este faptul că, personajul care atrage atenția este Joe iar el are parte de o transformare mare: constată că nu banii sunt pe primul loc în viața unui om, ci familia.
Finalul este minunat, fericit, așa cum stă bine unei povești adevărate.
