Întâlnirea de astăzi cu grupa mare a fost învelită în valuri de emoție, căldură, prietenie și ce înseamnă toate acestea în economia vieților noastre. Poate veți socoti că e devreme de discutat aceste lucruri însă totul se clădește în timp cu răbdare, atenție la detalii, deschidere și onestitate. În fiecare zi a vieții noastre întâlnim oameni care ne formează și îndrumă pentru ca mai apoi, când ajungem mari să continuăm demersul învățând pe alții. Acestea sunt niște valori care ne însoțesc toată viața contând enorm în economia ei.
Kumquatul oferit copiilor a fost cules de mine din grădină prietenei mele din Tel Aviv, special pentru a fi oferit copiilor pentru că știam ce poveste aduce cu el.
Fiecare copilaș a primit un fruct pe care l-a analizat pentru că mai apoi sa-l mănânce. Coaja este dulce, interiorul acru pentru că după ce este înghițit să rămână o unda de amar foarte interesantă. Unii l-au plăcut, mai cerând, alții nu s-au dat în vânt pentru ca doi dintre ei să refuze categoric. Știam de acest lucru pentru că sunt doi dintre copiii care refuză fructele indiferent cum s-ar chema.
Kumquatul se cultivă în China de aproximativ 4000 de ani, fiind astfel printre cele mai vechi tipuri de citrice. Botanistul englez Robert Fortune a adus fructele în Europa și le-a dat numele din prezent. Fructele de kumquat sunt disponibile pe tot parcursul anului și sunt aduse, de obicei, din Israel.
Fructele de kumquat aparțin familiei citricelor și sunt bogate în vitamina C. Atunci când fructele sunt ușor lucioase, au ajuns la nivelul optim de coacere. Fructele de kumquat au un gust dulce-acrișor, asemănător portocalelor. Cresc în arbuști cu țepi mici, cu o înălțime de circa doi metri. Acești arbuști aparțin familiei Rutaceae. Fructul lor, numit kumquat, are o lungime cuprinsă între doi și cinci centimetri și poate fi rotund, cilindric sau sub formă de lacrimă. Coaja este portocalie sau roșu-portocalie și este comestibilă. Pulpa fructului este divizată în trei până la cinci segmente. Acest fruct este deosebit, deoarece pulpa este ușor acrișoară, dar coaja este ușor dulce. Gustul este ideal atunci când fructul este rulat ușor în palmă înainte de a fi mâncat.
Fețele lor au spus povești diferite iar eu m-am bucurat pentru experiența pe care le-am oferit-o.
Povestea de astăzi a fost despre Moș Crăciun pe care fiecare dintre noi, mare ori mic, îl așteptăm cu nerăbdare.
Mihăiță găsește într-o dimineață o scrisoare de la Moș Crăciun. Acesta îl întreabă ce anume și-ar dori să primească de Crăciun. Dorințele copilului nu sunt exagerate el visând la un ursuleț de pluș, o minge, un tren și o carte. Aici am avut trambulina necesară pentru a fi auzite dorințele Fluturașilor însă nu pot spune nimic, fiind secret.
Nu este o poveste complicată însă e ofertantă. Am vorbit este scrisori, ce anume este o scrisoare și dacă au trimis cuiva vreodată. Am văzut cum arata o scrisoare, în carte fiind doua dintre cele trimise de fiul meu cel mic Moșului.
De asemenea, când Mihăiță a fost invitat la o călătorie cu sania am întrebat copii unde ar călători. Aveți idee ce au răspuns? Cei mai mulți au rostit Dubai, dar s-a auzit și Japonia, China, Bulgaria, Grecia ah! și Anglia de mai multe ori. Vă miră?
Nu au fost uitate secvențele de despărțit în silabe, explicarea cuvintelor noi – nalbă, a ghiorăi, susan – alintatul cuvintelor și „eu sunt una, tu spui multe”.
„Cu ochișorii iscodesc și număr până la 10” a fost una dintre provocări care i-au prins pe Fluturași. Fișele sunt de pe twinkl și sunt foarte utile.
Regretul a fost că sunt copilași bolnavi, astfel lipsind de la întâlnirea de astăzi.
La sectorul Artă, am oferit copiilor posibilitatea să picteze diferit de cum au făcut-o până acum. Foarte interesant pentru unii, inconfortabil pentru alții pentru că se cerea migală și atenție. Iar culorile pastel au dat o tușă aparte.
Și nu doar asta am făcut la întâlnire de astăzi pentru că am cântat, am dansat, și ne-am bucurat de perioada asta atât de frumoasă din viața noastră. Continuăm!
