Am abonament la Netflix de ceva vreme, de atunci când căutam un film pe care trebuia să-l vadă Luca pentru școală.
Nu sunt o amatoare de filme, nu mă uit cu săptămânile la ele, de când plătesc acest abonament ajungându-mi degetele pentru a număra filmele pe care le-am urmărit. Un singur serial, Crown și alte câteva lungmetraje pe care le-am văzut recomandate de persoanele care sunt importante pentru mine.
Dar astăzi, pentru că am o stare precară de sănătate atât fizică cât și psihică, am ales să urmăresc „After”. Nu știam că are și o continuare așa că iată cum într-o zi a reușit performanța să vizionez nu unul ci două filme și mi-au plăcut foarte mult amândouă.
Tinerețea, frumusețea, chipurile actorilor, decorurile, povestea totul mi-a plăcut și mi-ar fi plăcut să fi avut și eu parte de așa libertate, pentru că toată tinerețea mea s-a petrecut înainte de 1989.
Melodiile au îmbrăcat cum nu se poate mai potrivit momentele acțiunilor.
Între filme am avut bucuria să stau la taclale cu Răzvan pe îndelete în timp ce mă plimbam la Nada Florilor, locul unde-mi petrec cel mai mult timp în aer liber. Și uite așa mi-am petrecut eu ziua asta care în tinerețea mea era plină de elan muncitoresc. Și nu regret nici o secundă!
