„În Brooklyn crește un copac” de Betty Smith

Știu că sunt multe cărți clasice ce nu ar trebui să lipsească din lista de cărți citite a nici unui iubitor de carte și mă bucur atunci când și eu mai adaug pe această listă pe unele dintre ele. E foarte important pentru că poveștile acestea sunt profunde, aducând cu ele sentimente, trăiri pe care dealtfel nu ai cum le cunoaște. Unul dintre titlurile ce n-ar trebui ratate este În Brooklyn crește un copac și cred că dacă acest lucru se petrece atunci când fetele sunt în școală, profesorul/profesoara care o recomandă se va așeza în sufletul elevelor pentru totdeauna.

Vorbesc despre un roman uimitor care m-a cufundat într-un alt timp și loc. Și e fain să știi că generații de femei au citit această carte. Și aș merge mai departe afirmând că nu ar trebui excluși nici băieții din această ecuație.

Cartea a fost publicată în anii 40, dar acțiunea ei se desfășoară din 1912 până în 1917. Aflăm despre cum era în Statele Unite ale Americii în timpul Primului Război Mondial, dar și despre uzina de electricitate, sufragiul femeilor, interzicere și alte schimbări. Este o poveste mare, dar și o poveste foarte mică. Este povestea lui Frances Nolan, o fată care crește în sărăcie cu mama, tatăl și fratele ei din Brooklyn. Este vorba despre copiii trimiși să vândă gunoi pentru câțiva cenți și să se bată cu brutarul pentru o pâine în plus. Este vorba de a alege între bomboane și bănuți.

Francie are unsprezece ani când începe cartea. Este inteligentă, citește în fiecare seară câte o pagină din Biblie și una din operele lui Shakespeare, dar luptă într-o școală cu profesori abuzivi. Merita de zăbovit pe dialogurile dintre ea si domnișoara de engleză cu care, la un moment dat are niște contre, dar și pe atitudinea învățătoarei care are multe corespondențe cu situația de astăzi din școlile noastre.

Mama ei, Katie, lucrează la nesfârșit spălând podelele și curățând casele pentru a menține familia în viață.

Familia Nolan trăia practic din pâinea aceea uscată și era uimitor ce putea Katie să facă din ea. Lua o bucată de pâine uscată, turna apă fierbinte peste ea, o frământa până se făcea pastă, o condimenta cu sare, piper, cimbru, ceapă mărunțită și un ou (dacă găsea ouă ieftine), după care o punea la cuptor. Când era maronie, numai bună de mâncat, făcea un sos dintr-o jumătate de cană de bulion, două căni de apă fiartă, condimente și un praf de cafea, îl îngroșa cu făină și îl turna peste mâncare. Era gustos, fierbinte și ținea de foame. Resturile erau apoi tăiate subțire a doua zi și prăjite în untură încinsă. (pagina 61)

Tatăl ei, Johnny, este carismatic, un cântăreț talentat și o înțelege cu adevărat pe Frances – din păcate, el este și un alcoolic care abia lucrează și își bea toți banii. Unul dintre lucrurile cu care se luptă Frances este mama care nu o place, care este modelul cel mai bun, dar care nu are timp pentru a-i arăta afecțiune. Katie arată, de asemenea, o preferință și slăbiciune clară pentru fratele lui Frances, Neeley, în timp ce Johnny își adoră fiica.

Titlul se referă la un copac care crește în afara casei lui Francie și crește în ciuda oamenilor care încearcă să-l taie. Crește acolo unde nu se dorește, pe trotuarele brute din Brooklyn, unde nu crește nimic altceva. Este un simbol al forței și perseverenței. Lipsa de subtilitate a autoarei aici poate fi iertată datorită complexității restului cărții. De asemenea, copacul este văzut prin ochii tinerei Francie.

Bunicii lui Francie sunt austrieci și irlandezi, iar povestea ei este aceea a multor copii care cresc în Statele Unite în acest moment.
Francie Nolan moștenise trăsăturile ambelor familii, Rommely și Nolan. Avea o slăbiciune tumultoasă și pasiune pentru frumusețe de la tată. Era un mozaic de misticism, talent de povestitor, credință oarbă și o mare milă pentru cei sărmani, moștenit de la bunica din partea mamei. Avea mult din voința crudă a bunicului dinpre mamă. În Francie se vedea talentul mătușii Evy de a-i imita pe alții și ceva din posesivitatea lui Ruthie Nolan. De la mătușa Sissy moștenise felul în care iubea viața și copiii, iar de la Johnny sentimentalismul, dar nu și înfățișarea lui șarmantă. Era blândă precum Katie, dar avea doar jumătate din armura ei invizibilă. Era un amalgam de lucruri bune și rele. (pagina 97)

Vedem aspectele mici din viața de zi cu zi a lui Francie, precum și marile probleme legate de război, intoleranță religioasă și de clasă, sărăcie și boli. Dar există fericire în mijlocul întregii suferințe. Francie este cu adevărat iubită de familia ei, în ciuda necazurilor lor. Ea și fratele ei au o relație strânsă și are mare plăcere în drumul pe care-l face zilnic la bibliotecă, dar și spre școală.

Mi-a plăcut, de asemenea, modul în care femeile sunt înfățișate în această carte nu ca sfinte sau ca răufăcători, ci ca persoane unice. Desigur, aceasta este amprenta unei scrieri bune, dar poate fi greu să găsești literatură cu personaje feminine atât de puternice. Femeile din această carte se luptă pentru a-și ține familiile împreună, dar toate sunt diferite și toate au defecte. Mama lui Francie se luptă să relaționeze cu fiica ei; iubita ei mătușă Sissy este uneori iresponsabilă și se luptă să-și stăpânească atracția față de bărbați. Evy este o mătușă mai îndepărtată, dar încă acolo pentru familia ei. Bunica lui Francie, Mary, poate fi cea mai apropiată de un personaj asemănător sfântului din carte, care servește drept ghid pentru cele trei fiice ale sale.

Nu cred că această carte ar trebui privită ca o carte pentru fete sau femei, chiar dacă știu că este. Presupun că personajele masculine nu sunt la fel de puternice ca femeile. Dar temele acestei cărți sunt universale.

Este o carte destul de lungă, scrisă într-un ritm lent, dar mi-a plăcut asta. Francie este o eroină atât de mare – inteligentă, ambițioasă, dură, grijulie – abia așteptam să văd cum a crescut și evoluat.
Smith scrie despre sexualitatea feminină într-un mod destul de contondent și mă întreb dacă a șocat în momentul în care a fost scrisă, sau chiar zeci de ani mai târziu. Scrie despre femei care se bucură de sex, dar nu ignoră consecințele. Francie crește într-o lume în care majoritatea fetelor nu știu prea multe despre sex, dar mama ei muncește prea mult pentru a ascunde realitățile vieții fiicei sale.

Părinții trebuie să știe că În Brooklyn crește un copac este un clasic literar plin de poveste care spune povestea lui Francie Nolan în timp ce crește în cartierul Williamsburg din Brooklyn, New York, din 1902 până în 1919. Romanul aduce viață lumii în care Francie traieste, totusi prezinta experiente cu care copiii din orice epoca se pot lega – cum decurg relatiile dintre frati, cum îți faci prieteni noi si descoperi prima iubire. De asemenea, tratează subiecte mai serioase, cum ar fi alcoolismul tatălui lui Francie, moartea unei persoane dragi, o tentativă de molestare și sexul premarital care provoaca o proastă reputație. Cu toate acestea, aceste probleme sunt văzute prin ochii unei tinere inocente și prezentate într-un mod autentic emoțional.

O poveste ce nu trebuie ratată!

Lasă un răspuns

error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: