În ciuda faptului că sunt o friguroasă, confecționarea acestor castele reprezintă o bucurie. Știu, am mai spus, dar de fiecare dată ele arată altfel, așadar bucuria fiind nouă. 🙂
Castelul despre care vă voi vorbi astăzi a fost necesar în desfășurarea unei lecții de Cerc Pedagogic. Am înțeles că în el se vor ascunde niște personaje, și de fapt știu care sunt acestea dar le voi prezenta în altă zi, asta pentru a nu știrbi nici măcar un pic din frumusețea lui.
În imaginea de mai sus îl vedeți desfășurat. Trebuind a fi trimis departe iar eu neputând interveni în asamblarea lui, am găsit o modalitate de a fi folosit de doamna educatoare fără a mai interveni ea. Pentru asta am optat să montez cele trei plăci de polistiren pe o coală de carton de 5, grosimea lui permițându-mi să nu-l tai decât pe jumătate, asta pentru a-l plia. A rezultat un castel lung de 1 metru jumătate și înalt de un metru, spațiul fiind suficient pentru a adăposti niște personaje.
Desfășurat, el va putea sta lejer în picioare fără a mai trebui să fie spijinit de ceva.
Modalitățile anterioare de confecționare a acestor machete au presupus asamblarea lor mai complicată ca tehnică, dar atunci am putut eu fi prezentă la fața locului, ceea ce de această dată nu a fost posibil. Puteți vedea aici și aici.
Afară e primăvară dar în poveștile noastre poate fi oricum. Important este să aibă un final fericit. 🙂
