Nu știu cu exactitate ce anume a provocat deteriorarea stării mele de sănătate, dar știu cum a fost cu o seară înainte, cum am trecut peste noapte, dar mai ales cum am întâmpinat dimineața. Dacă seară am petrecut-o cu plasturi pentru ameliorarea durerilor și ceva antiinflamatoare, noaptea mi-am reamintit episoadele precedente când am trecut prin așa ceva făcând inventarul medicamentelor pe care le-am luat atunci. Știu ce trebuie să fac numai că aici e diferit neavând acces la cele necesare. Am luat la mine strictul necesar însă nu și pentru probleme pe care le am cu spatele căci despre el este vorba.
Nu m-am încumetat să merg cu Răzvan în campus pentru că știu că nu trebuie să forțez, drept pentru care am rămas în pat câteva ore. Numai că știu că dacă forțez nota pot face mai rău, ori nu asta era intenția mea.
În cazul unora dintre medicamente, efectul lor este diferit. Poate așa va și acum. Trebuie să am răbdare pentru a vedea cum se așază toate.
În jurul prânzului m-am încumetat să ies soarele strălucind irezistibil. Drept e că și durerile mele mai cedaseră, așa că am dat fuga la farmacie. După ce am cumpărat ce s-a putut am dat o fugă (vorba vine) pentru a lua ceva ingrediente necesare preparării cinei, ei întorcându-se de la muncă în jur de ora cinci având timp suficient pentru a găti. De fiecare floare m-am bucurat in drumul meu și de fiecare tril auzit.
Seara a fost destinată poveștilor și jocurilor în interiorul casei pentru că nicăieri nu e mai bine ca acasă.
