La mulți ani, Luca! S-au adunat 14 ani. Provocatori și speciali.

În creierii nopții, somnul nu vrea cu nici un preț să mângâie genele și să odihnească trupul. E o părpăleală și o foială care nu are cum să nu-mi aducă aminte de întâmplarea de acum paisprezece ani, atunci când așteptam nerăbdătoare să se facă ziuă pentru a merge să nasc. Da, pentru că eu am fost o femeie care a apucat născutul la cerere, doctorul fiind plecat pe final de an, eu fiind programată pentru o cezariană.
Nu se putea decât cu cezariană la anii și la istoricul medical.
Copilul era mare, avea 4 kilograme și era nerăbdător să vadă lumina și să respire aerul de pe pământ. Și pentru că măsura 56 de centimetri locul care-l găzduise nu mai era confortabil deloc.
Nașterea a decurs în parametri și uite că de atunci s-au scurs anii necesari pentru a intra în posesia Cardului de Identitate.
Au fost ani minunați, provocatori, cu întâmplări care nu au curs la fel ca la primul născut. Cu siguranțe într-o parte și cu frici de altă parte.
Întrebări cu duiumul, răspunsuri găsite ori ba, speranță și încredere în viitor.
Luca, tu știi foarte bine, din interminabilele noastre dialoguri ce însemni pentru mine. Cum la fel de bine simți dragostea și respectul pe care ți-l port.
La mulți ani, dragul meu Luca!
Ne așteaptă o zi plină de emoții și frumos. Să ne bucurăm de fiecare clipă ce ne este dată a o trăi împreună.