Când copilăria se ascunde în spatele adolescenței facem o petrecere

Am știut, din capul locului, că aceasta va fi cea din urmă petrecere aniversară a lui Luca pe care o voi organiza așa pentru că trece în altă etapă a vieții sale despre care acum nu pot spune nimic neavând datele necesare.
L-am întrebat cum anume dorește să-și serbeze ziua lui de naștere și a spus că vrea acasă, așa cum am mai făcut-o de fiecare dată până acum. A respins ofertele în care locul de desfășurare ar fi fost un restaurant, pizzerie ori club.
Ori a trebuit să mă gândesc mult pentru a găsi o variantă adecvată unor tineri de paisprezece ani, știut fiind faptul că e o vârstă delicată, cu multe întrebări, căutări, pendulări.
Într-un final am decis să provoc adolescenții la câteva activități, iar finalul lor, pentru că acum îl am și vorbesc în cunoștință de cauză, a fost unul pe măsura câutărilor mele, adică fericit. 😉

Pentru asta am plecat dis-de-dimineață pentru a cumpăra o parte din materialele necesare pentru că nu le aveam achiziționate. Și e bine că a trebuit să fac această ieșire, contra cronometru e adevărat!, pentru că altfel aș fi ratat un spectacol al cerului de milioane, unul care venea să-mi umple sufletul de frumusețe pură în așa zi aleasă.

„Memory bottle” am oferit-o spre completare știind că este un an important din viața lor. Fiecărui copil am înmânat câte o sticlă pe care el urmează să o „umple” cu câte un bilețel în fiecare zi, tot timpul anului, acum fiind disponibile doar primele două zile din el. Îmi doresc ca la final, atunci când se va face recapitularea, bilețelele de acolo să fie preponderent pozitive, pline de gânduri bune și de fapte pe măsura efortului depus.

O altă activitate pe care am adus-o în atenția copiilor a fost aceea de a confecționa niște semne de carte. În acest sens, am printat pe carton alb mai multe modele de semne de carte, unele dintre cărțile pe care le știam că le îndrăgesc, altele cu citate motivaționale ori alte teme. Au dat curs cu drag și bucurie provocărilor mele, cu atât mai mult că au avut de învățat cel puțin un lucru: acela de a confecționa un ciucure.

Rezultatul final a mulțumit toți participanții, fiecare luându-și semnele confecționate acasă.

Un alt moment adorat de copii a fost acela în care au trebuit să-și arate îndemânarea. Pentru asta, am pregătit niștecoarne de cerb și 8 inele. Jocul se numește Joc de aruncat inele în coarne de ren și-l puteți achiziționa de aici.

Distracția e garantată!

Câștigătorul a plecat acasă cu o pereche de coarne pentru a continua jocul alături de cei dragi.

Atunci când a apărut Speedy Doc, a urmat o nouă rundă de veselie condimentată cu replică amuzante.

 

Toate aceste etape au fost intercalate printre diferite feluri de mâncare, toate pregătite în casă, constatând cu bucurie că au fost și pe placul invitaților.

Cât despre darurile primite, toate au fost minunate, dar unul dintre ele a avut ceva aparte și nu este nevoie să completez mai mult dacă priviți imaginea.

Finalul a aparținut tortului, unul delicios cu adevărat.

Asta a fost cronica unei întâlniri mult așteptate.
La mulți și sănătoși ani, dragul meu! Restul îl știi tu prea bine pentru a mai adăuga eu ceva.

Lasă un răspuns

2 gânduri despre “Când copilăria se ascunde în spatele adolescenței facem o petrecere”

error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: