🌞 Copiii au descoperit astăzi că egiptenii iubeau podoabele. Colanele, brățările și amuletele nu erau doar frumoase, ci aveau și rol de protecție. Folosind farfurii de carton am meșterit colane iar pentru asta a fost nevoie de răbdare, parcurgând mai multe etape. Mai întâi au vopsit farfuriile care au fost decupate în prealabil. Vopsea acrilica de culoare galbenă și aurie precum și un burețel, de atât a avut nevoie fiecare. A fost prima etapa pentru că era necesar ca vopseaua să se usuce. Fiecare a pictat diferit, cu modele jucăușe și combinații neașteptate.
Apoi, am adus la măsuțele noastre un nisip magic. Era magic pentru că era hidrofob.
Nisipul hidrofob, cunoscut și sub denumirea de nisip kinetic, este un material special care respinge apa și nu se lipește de alte suprafețe, dar se lipește de el însuși, permițând modelarea și crearea de forme. Proprietatea sa hidrofobă îl face ideal pentru joaca fără mizerie, deoarece rămâne uscat la atingere, chiar și atunci când este introdus în apă, și este sigur și non-toxic pentru copii.
Un material simplu, dar magic, care a transformat rutina într-un exercițiu senzorial. Copiii au modelat, au urmarit transformarea spectaculoasă care se petrecea sub ochii lor și au modelat diferite lucruri în apă. În timpul acesta am recapitulat noțiuni de limbaj și matematică. „Pir-a-mi-dă”, au silabisit unii dintre ei, încercând sa formeze încet literele. Alții au ridicat ziduri, au adus soarele-n borcan sau pur și simplu au realizat forme care mai de care mai bizare.
Un moment foarte interesant a fost acela când i-am provocat să realizeze un cartouche egiptean. În antichitatea egipteană, un cartuș este o placă sau un inel oval cu o bară orizontală la un capăt, ce înconjoară numele unui rege, regină sau divinitate, scrisă în ieroglife. Termenul francez „cartouche”, care înseamnă „cartuș de pușcă”, a fost folosit de soldații lui Napoleon, care au observat asemănarea formei cu cartușele de muniție. Rolul principal al cartușului era să protejeze numele inscripționat, asigurând astfel persoanei protecție divină și trecerea în viața de apoi. După exemplificarea de rigoare s-a trecut la treabă.
Unde a fost nevoie de ajutor, s-au găsit soluții. Cum altfel?!
După ce fiecare și-a confecționat „cartușul” nu ne-am oprit ci am mai meșterit și o pisică. Animal sacru atunci – adorată și în zilele noastre.
Joia a fost, ca întotdeauna, ziua energică, plină de idei și de jocuri. Iar bucuria copiilor de a lucra cu mâinile, de a repeta și de a inventa, a dat un farmec aparte acestei zile. Continuăm și mâine mai ales că nu am terminat colanul. Iar mâine avem și expoziție.
