Materialele pe care le-am meșterit pentru o bibliotecă aparținând unei școli mi-au adus atât de multă bucurie încât acum, după ce le-am așezat la locul lor, tot ce-mi doresc este ca în acest spațiu să petreacă mai mult timp cât mai mulți copii. Așa, întinzându-se la citit viața lor va fi mai frumoasă, vocabularul mai bogat iar calea de acces spre care tind mai luminoasă și lipsită de obstacole.
Hăinuțele care sunt puse la uscat așteaptă să fie completate cu pasaje din cărți care au mers la sufletul cititorului, dar și cu remarci personale legate de povestea parcursă. Nu-i așa că-i fascinant?
