Iar când te oprești să-ți tragi sufletul dai peste niște locuri în care e musai să intri. Așa am pățit și eu astăzi, în periplul meu clujean.
„Muzeul Etnografic al Transilvaniei este un muzeu din municipiul Cluj-Napoca (str. Memorandumului nr. 21). Muzeul a fost înființat la 16 iunie 1922, fiind una dintre realizările culturale ale perioadei următoare Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Cu un secol de funcționare neîntreruptă, muzeul este cel mai vechi de acest gen din România și unul dintre cele mai prestigioase din Europa.”
După ce toată noaptea a plouat pe ritmuri de Untold, dimineața nu părea a aduce atâta căldură. Ori la prânz, efectul de saună se vedea pe chipurile oamenilor de pe străzile orașului. Și al meu, fără putință de tăgadă.
Am avut o experiență minunată acest locaș de cultură fiind unul de o calitate superioară, foarte bine întreținut și cu oameni perfect aleși pentru asta.
Doamna care m-a întâmpinat și cu care am interacționat a fost atât de amabilă și jovială încât mi-a transmis o stare tare bună încât m-am binevenită.
„Muzeul dispune de un patrimoniu de peste 100.000 de piese de port popular și mărturii ale diferitelor obiceiuri străvechi, reflectând ocupațiile populației transilvănene. Acestea sunt riguros organizate, oferind vizitatorilor o imagine completă a obiceiurilor din Transilvania. Patrimoniul muzeului este organizat în 8 sectii: Ceramică, Textile, Ocupații, Port, Locuință-alimentație, Obiceiuri, Secția în aer liber și Secția internațională. Există 50.000 de fotografii; 5.000 de diapozitive; 12.000 reviste de specialitate.”
Am zăbovit mult în muzeu privind cu interes la exponate.
Nu ocoliți acest muzeu. Merită toată atenția.
