„Eu cred că există o clipă în viața lumii când toți oamenii se gândesc la mama lor. Chiar și morții. Fiica la mamă, mama la mamă, bunica la mamă, până se ajunge la o singură mamă. Una imensă. Ce liniște trebuie să fie atunci pe lume! În momentul acela, daca ar striga cineva «Ajutor!» eu cred că ar fi auzit pe întreg pământul. Dacă aș avea o sticlă goală, aș scrie un bilet și l-aș lansa pe mare. «Mamă», aș scrie, «mi s-a întâmplat o mare nenorocire. Mai naște-mă o dată!» Prima viață nu prea mi-a ieșit. Cui nu i se întâmplă să nu poată trăi după pofta inimii? Dar poate a doua oară. Dacă nici a doua oară, poate a treia oară. Și dacă nici a treia oară, poate a patra oară. Poate a zecea oară. Tu nu te speria, mamă, numai dintr-atâta. Și naște-mă mereu! Ne scapă mereu câte ceva în viață. De aceea trebuie să ne naștem mereu.” Marin Sorescu
S-ar putea să-ți placă și
Da, atât a trebuit să treacă, patru ani, pentru a se organiza o ședință cu părinții la liceu. Peste două luni se […]
Frumos, foarte frumos acest început de lună. Cu soare, mulți copii și veselie pe chip. Cu sănătatea nu stau prea bine nici […]
În ciuda faptului că prognozele meteo tot atenționau „Perturbări potențiale cauzate de furtună” încă de la ora prânzului, am plecat pe tăpșanul […]
După câteva zile bune cu soare și multă căldură, prilej cu care natura a înflorit la propriu când am văzut dimineață că […]