Articole Literatura de azi – Intransigentă & foarte talentată – Ileana Cotrubaș

Nu am avut un glas spectacular. Iniţial a fost o voce de copil, dreaptă, albă, care s-a împlinit cu timpul. Mai întâi, lirică cu lejeritate, apoi s-a mai rotunjit şi acum, iată…am ajuns la sfârşit. Ileana Cotrubaș

Intransigentă & foarte talentată

Iubitorilor muzicii de gen, nu avea cum să nu le rămână la suflet întâlnirea cu Ileana Cotrubaș, indiferent dacă aceasta s-a petrecut aievea ori, prin intermediul înregistrărilor pe care aceasta le-a lăsat. Ileana Cotrubaș este considerată a fi una dintre cele mai expresive soprane din epoca sa.

Ileana Cotrubaș

Limpezimea și căldura timbrului său, dar mai ales eleganța frazării, inteligența și cultura, profunzimea cunoașterii muzicale sunt dominante. Toate aceste calități s-au armonizat cu o discreție și un comportament nobil. Ileana Cotrubaș (n. 9 iunie 1939) provine dintr-o familie cu tradiție muzicală, iar cariera și-a început-o la vârsta de 9 ani, în Corul de Copii al Radiodifuziunii Române. Pentru a studia mai în amănunt, s-a mutat la București, unde a urmat cursurile  Școlii Speciale de Muzică.  Debutează la Bucureşti în Blonda din Răpirea din Serai de Mozart (1963).  La Opera Regală La Monnaie din Bruxelles, în rolul Constanze din Răpirea din Serai va avea primul mare succes internațional (1966). Se specializează în stilul mozartian abordând de-a lungul vremii pe: Contesa şi Suzanna din Nunta lui Figaro,Bastienne din Bastien şi Bastienne, Pamina din Flautul fermecat, Fiordiligi şi Despina din Cosi fan tutte, Ilya din Idomeneo, Ismena din Mitridate, Bettina din Soţul înşelat, Domnişoara Sielberklang din Directorul de teatru,  Serpetta din Grădinăriţă din dragoste, Donna Elvira din Don Giovanni, Vitellia din Clemenţa lui Tito. După o perioadă destul de încărcată și solicitantă în care a locuit în diferite orașe ale lumii, în 2007 ea revine la Viena unde se hotărăște să ducă o viață normală și să se bucure de tot ceea ce nu și-a putut permite în timpul carierei: primește vizite, merge la concerte, împărtășește din tainele sale artistice mai tinerilor săi colegi. Este bine cunoscut faptul că celebra soprană avea o exigență profesională foarte mare, manifestată atât în relația cu colegii, cât și cu regizorii. Au fost câteva ocazii în care a părăsit fără ezitare producția deoarece nu era de acord cu viziunea regizorilor. Viaţa devine din ce în ce mai urâtă, de ce să fiu obligată să văd mizerie şi pe scenă? Decât să mi-i schingiuiască pe Mozart, Donizetti sau Debussy, mai bine regizorii şi-ar scrie operele lor!… De ce trebuie ca soliştii să se „prostitueze” în asemenea subproducţii? Nu mai este decât o continuă alergătură după bani şi lucruri şocante. Au dispărut arderea, spontaneitatea, profunzimea, dăruirea, declara soprana într-un interviu  pentru TVR în 1996. De-a lungul carierei, Ileana Cotrubaș a colaborat cu dirijori celebri printre care îi pot aminti pe Zubin Mehta, Colin Davis, Riccardo Muti şi James Levine, John Pritchard, Claudio Abbado, Lorin Maazel, dar și cu tenori alături de care a format cupluri de neuitat. Cu Placido Domingo în Traviata şi Rigoletto de Verdi, Povestirile lui Hoffmann de Offenbach, dar şi în Elixirul dragostei de Donizetti, Carmen de Bizet, Beatrice şi Benedict de Berlioz, Louise de Charpentier şi Gianni Schicchi de Puccini. Cu Luciano Pavarotti a apărut în Favorita de Donizetti, Boema de Puccini şi Idomeneo de Mozart. Întrebată ce sfaturi le-ar da mai tinerilor ei colegi, celebra soprană a declarat:  Să fie foarte serioşi. În afara dotării vocale, ei trebuie să ştie limbi străine: italiana, esenţială pentru orice solist de operă, limba germană şi franceza, fără de care nu poţi aborda o mare parte din repertoriul de lied. Şi, de ce nu?, limba engleză, de mare circulaţie azi. Apoi mai este lipsa de imaginaţie, de expresie. Tehnica este foarte importantă, dar trebuie să umplem şi aceste goluri. Să avem disciplină, nimic nu „curge” fără muncă, nicăieri. Să fie înconjuraţi de oameni de valoare, mai buni decât ei, care să-i stimuleze, să-i propulseze. Eu am avut această şansă şi încă o mai am. Ileana Cotrubaș s-a retras de pe scenă în anul 1990, dar a continuat să țină cursuri de măiestrie și să-i sfătuiască pe mai tinerii ei colegi, cum a fost Angela Gheorghiu. Literatura de azi îi dorește mulți și  buni ani!

Ileana-Cotrubas

Ileana Cotrubas – La Traviata – Verdi – First Violetta’s aria (MET New York 1981) – video

ileana-cotrubas-foto2

Articol apărut în revista online Literatura de azi.

Articole Literatura de azi – Superman… din librării

„O librărie este una dintre puţinele dovezi pe care le avem că oamenii încă gândesc.” Jerry Seinfeld

„Ferice de cei pe care ploaia asta i-a prins într-o librărie. necunoscut

Superman… din librării

Librăria este un loc unde se botează cuvântul. Marcella Tarozzi

Iată că a venit momentul când o editură dorește să-i aducă în față pe cei care de multe ori trec neobservați, dar schimbă viața celor din jur prin recomandările lor. Dacă nu ați ghicit, vă spun eu că este vorba despre librari. Conform DEX-ului, librarul este un proprietar al unei librării ori un negustor de cărți. Însă, cu toții știm, și aici mă refer la cei care trec pragul unor librării, că librarul nu este numai atât. El poate face tot soiul de magii prin care cititori de vârste diferite pot intra în lumi pe care nu au gândit vreodată că le vor vizita. Ori, librarul poate fi înlesnitorul unor întâlniri cu personaje… de poveste! Așadar, Editura Nemira lansează campania Superlibrarii, iar în cadrul acesteia, cei care au întâlnit un astfel de librar sunt așteptați să-i spună povestea pe blogul Nemira. Concursul se va desfăşura în perioada 28 mai – 1 iulie 2015.

Librărie

Câștigătorul va fi tras la sorți și anunțat pe blog, cel mai târziu pe data de 2 iulie 2015. Seria de interviuri cu librari va apărea pe tot parcursul lunii iunie pe site-urile şi blogurile care susţin această campanie. Pentru cei ce vor să împărtășească experiența și trăirile lor alături de un librar, este suficient timp pentru a face acest lucru. Iar câștigurile vor fi pe mai multe planuri!

superlibrar Articol publicat în revista Literatura de azi.

Articol Literatura de azi – Raiul regăsit

„Muzica este o artă. Ea se ocupă cu studiul sunetelor muzicale. Sunet muzical este orice sunet care place urechii, spre deosebire de zgomot, care nu place şi de care nu se ocupă arta muzicală.” Nicolae Lungu în Gramatica muzicii bisericeşti „psaltice”

Raiul regăsit

Muzica este arta cu materialul cel mai imaterial, spunea Platon

Muzica interpretată la orgă este sinonimă cu muzica sacră, fiind un element esențial al liturghiei din bisericile catolice.  Orga a fost inventată în secolul al II-lea ÎC, de către Ktesbios din Alexandria (Egipt). El a construit mai multe rânduri de tuburi de diferite dimensiuni, la baza cărora a aşezat pompe de aer acţionate cu piciorul. Acestea insuflau aer în tuburi şi produceau sunete pe tonalităţi diferite. A devenit în scurt timp apanajul familiilor bogate.  Împăratul Constantin este cel care a impus orga în familiile celor bogaţi din Imperiul Bizantin și  a încurajat fabricarea lor şi aşa se explică faptul că pe atunci s-au realizat orgi cu tuburi din aur, ornamentate cu pietre preţioase.

orga Peleș

Orga de la Castelul Peleș

Familia Regală a României a comandat o orgă pentru Castelul Peleş din Sinaia, aşa cum se menţionează în anul 1904, în catalogul Orgelbau – Nachrichten al firmei Rieger (numită atunci Gebrüder Rieger), la numărul de ordine 78: “Sinaia in Rumänien, kgl. Schloss Peles”.  A fost o comandă specială pentru Regina Elisabeta, care încă de la vârsta de 12 ani a luat lecţii de la organistul, pianistul şi compozitorul Sigismund Neukomm, când acesta se afla ca oaspete în castelul Monrepos de la Neuwied (Germania). În paralel, primeşte lecţii de pian de la Clara Schumann şi Anton Rubinstein, studiază orga şi clavecinul, dovedind apoi o sensibilitate deosebită în interpretarea muzicii la harpă.

Elisabeta-in-sala-de-concerte

Regina Elisabeta în sala de concerte de la Peleș

Motivul pentru care orga Rieger a reprezentat o comandă deosebită pentru reşedinţa regală de la Sinaia, a fost acela de a crea posibilitatea de interpretare din ambele încăperi ale castelului, ambele folosite pentru audiţii muzicale, însă fiind de dimensiuni diferite, presupunem că erau folosite în funcţie de numărul invitaţilor. Mai mult decât atât, era posibil să se realizeze atmosfera unei întâlniri literare, cu fond muzical şi “interpret ascuns”. Sunt necesare condiții de microclimat speciale care să asigure temperatura şi umiditatea necesare păstrării materialului din care este confecţionat burduful pentru aer (piele de bovină) şi tuburile din lemn.

Carmen-Sylva-si-Enesco-1910

Carmen Sylva și George Enescu, în 1910

După ce a trecut printr-un proces de restaurare, după decenii de tăcere, în anul 2013, orga de la castelul Peleş a fost ascultată din nou, graţie unei finanţări asigurate de Fundaţia ExcesMusic. Așa a apărut Primului Festival de Orgă din Stagiunea ”Sunetul Muzicii de la Castelul Peleș”- ediția a V-a, organizat de către  ExcesMusic și Muzeul Naţional Peleş. Vor fi susținute recitaluri inedite după cum urmează: soprana Veronica Anușca  și organistul Remus Henning în ziua de  sâmbătă, 6 iunie 2015, de la ora 16.00, iar violonistul Ladislau Csendes și organistul Remus Henning, duminică, 7 iunie 2015, de la ora 12.00. Colaborarea dintre Veronica Anușca și Remus Henning este mai veche, durează de trei ani, timp în care au susținut numeroase recitaluri și au participat la diferite festivaluri unde au fost premiați. Dintre participări putem aminti:  Concursul Internaţional de Interpretare Vocală „Sabin Drăgoi” Timişoara (Marele Premiu), Festivalul şi Concursul Naţional al Liedului Românesc de la Braşov (Premiul I), Concursul Internaţional de Interpretare Vocală “Maeştrii Artei Lirice – Petre Ştefănescu Goangă” martie 2011, desfăşurat pe scena Operei Naţionale din Bucureşti. Cei doi vor interpreta opusuri de: J.S.Bach, Al.Stradella, V.Bellini, J. Pachelbel, W.A.Mozart și G.Rossini. Organistul Remus Henning între anii 1989-1991 a urmat o specializare în muzica bisericească la Conservatorul Regal de Muzica din Regensburg (Germania). În perioada 1995-2000 a fost student la Facultatea de Muzică din Brașov (secţia orgă, clasa maestrului Hans Eckard Schlandt). Ladislau Csendes este violonist, violist, profesor. În 1990 a fondat împreună cu pianista Dolores Chelariu, Ansamblul Aperto cu care a susținut concerte în cadrul unor prestigioase festivaluri internaţionale şi turnee artistice în Germania, Elveţia, Polonia, Spania, Ungaria, Italia etc. Înregistrările Radio, TV şi CD realizate de Ansamblul Aperto au obţinut cronici elogioase din partea presei de specialitate. În anul 2000, ansamblul a obţinut premiul revistei Actualitatea Muzicală. Să ne bucurăm de sunetul sacru al acestui instrument, impus  şi sub influenţa compozitorului Johann Sebastian Bach.

poster-festival-de-orga_final

Nu degeaba se spune că muzica  este o compensație, poate, pentru raiul pierdut.

Articol publicat în revista Literatura de azi.

Articole Literatura de azi – Așa cum a fost…

Când un om ți se pare aspru, gândește-te întotdeauna că o cetate întărită nu e neapărat o cetate inamică.

Sufletul e ca fierul. Nu poți lucra cu el până nu l-ai încălzit.

Cel care stă jos să nu râdă de cel care cade de pe vârfuri.

Până acum, oamenii n-au găsit un alt drum spre adevăr decât greșeala.

Lingușirea este plata anticipată a trădării care ți se pregătește

Nicolae Iorga

 

Așa cum a fost…

În sufletele mari viaţa bate ca valurile în stâncă, şi cei mai mulţi înţeleg din ele numai nisipul ce cade.

Considerat un titan al culturii românești interbelice, Nicolae Iorga a fost un om de știință complet.

Cel pe care George Călinescu l-a numit Voltaire al României, își are obârșiile pe plaiurile moldovene. Se spune că provine dintr-o familie de aromâni cu toate că istoricul nu s-a identificat niciodată explicit cu această etnie.

Tânărul Nicolae a fost de o precocitate ieșită din comun, prevestind aptitudinile sale de savant. La numai 23 de ani  obține doctoratul, devenind mai apoi membru corespondent al Academiei Române. Un an mai târziu, ocupă catedra de istorie la Universitatea din București.  Din data de 1 noiembrie 1928 este ales decan al Facultăţii de Litere şi Filosofie, iar anul următor, pe 1 martie, este ales rector al Universităţii Bucureşti. Din 1919 devine preşedinte al Comisiei Monumentelor Istorice, iar din 1924 ţine cursuri de vară la Vălenii de Munte.

Iorga la Vălenii de Munte

Deoarece era dotat cu o memorie extraordinară, Iorga cunoștea în mici amănunte istoria universală și în special pe cea a românilor. A fost autor al unui număr uriaș de publicații, cel mai mare poligraf al românilor: circa 1.250 de volume și 25.000 de articole.

A fost ales membru a zeci de academii și instituții de peste hotare, ținând conferințe în marile universități ale lumii. Totodată, a înfiinţat instituţii româneşti în străinătate, precum Şcoala Română de la Paris (1926), Casa Română de la Fontenay-aux-Rosses, Casa Română din Veneţia şi altele.

Nicolae Iorga a fost un creator de publicaţii ştiinţifice şi culturale. Între 2 decembrie 1901 şi 27 iunie 1910 apare la București cea mai importanță revistă, Sămănătorul care a jucat un rol important în viaţa literară a vremii şi a constituit catalizatorul pentru înfiinţarea curentului ideologic şi literar care i-a purtat numele – „Sămănătorismul”. Acest curent, promovat de colaboratorii revistei şi teoretizat de Nicolae Iorga, susţinea, în special prin intermediul paginilor revistei, valorile naţionale tradiţionale şi folclorice, necesitatea culturalizării ţărănimii etc. „Sămănătorul” a publicat numeroase texte folclorice, documente istorice, pagini inedite din opera lui Mihai Eminescu, precum şi comentarii privind clasicii literaturii române sau traduceri din literatura universală. Printre colaboratorii săi s-au numărat George Coşbuc, Alexandru Vlahuţă, Şt. O. Iosif şi multe alte personalităţi din literatura română a epocii.

Tot de numele lui Iorga, dar și de al altor profesori, se leagă și pornirea mișcării de cercetași din România, ce a dus la dezvoltarea organizației Cercetașii României.

Opera sa istorică vastă cuprinde monografii de oraşe, de domnii, de familii, istoria bisericii, a armatei, comerţului, literaturii, tipăriturilor, a călătoriilor în străinătate. Câteva din publicaţiile mai importante: Studii şi documente cu privire la istoria românilor, în 25 volume (1901 – 1913), Istoria Imperiului Otoman în 5 volume (apărută în limba germană – Geschichte des osmanischen Reiches – 1908 – 1913), Istoria românilor în 10 volume (1936 -1939). A scris poezii, drame istorice (Învierea lui Ştefan cel Mare, Tudor Vladimirescu, Doamna lui Eremia, Sfântul Francisc din Asisi şi altele), volume memorialistice („Oameni cari au fost”, „O viaţă de om, aşa cum a fost”, „Supt trei regi”, „Istorie a unei lupte pentru un ideal moral şi naţional”).

Nicolae Iorga a fost, pe rând: Președinte al Partidului Naționalist-Democrat, deputat, Președintele Adunării Deputaților, senator, Președintele Senatului, Președintele Consiliului de Miniștri, Ministru de interne, Ministrul Cultelor și Instrucțiunilor Publice, Ministru de Stat.

Într-o noapte de noiembrie, în 1940, a fost răpit și asasinat de legionari, iar moartea lui a generat consternare în mediile academice. După aflarea veștii asasinării lui Iorga, 47 de universități și academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă. Discursul funerar a fost ținut de istoricul francez exilat Henri Focillon, din New York, numindu-l pe Iorga una dintre personalitățile legendare plantate, pentru eternitate, în pământul unei țări și în istoria inteligenței umane.

Articol publicat în revista Literatura de azi.

Articole Literatura de azi – Despre manifestări dedicate copilăriei – Festivalul interactiv Amintiri din copilărie

„Copilului poţi să-i spui tot, tot; întotdeauna m-a uimit cât de puţin cei mari, taţii şi chiar mamele, îşi cunosc copiii. Copiilor nu trebuie să le ascunzi nimic sub pretextul că sunt încă mici şi e prea devreme pentru ei să ştie ceva. Ce idee tristă şi nefericită! Şi ce bine îşi dau seamă copiii că părinţii lor îi cred prea mici şi prea neştiutori, când ei, în realitate, înţeleg totul. Adultul nu ştie că, până şi în chestiunea cea mai dificilă, copilul îi poate da un sfat util.”
F. M. Dostoievski

„Un copil poate să înveţe oricând un adult trei lucruri: cum să fie mulţumit fără motiv, cum să nu stai locului niciodată şi cum să ceară cu insistenţă ceea ce îşi doreşte.”
Paulo Coelho

Amintiri din copilărie

Stau câteodată şi-mi aduc aminte ce vremi şi ce oameni mai erau in părţile noastre, pe când începusem şi eu, drăgăliţă-Doamne, a mă rădica băieţaş la casa părinţilor mei, în satul Humuleşli, din târg drept peste apa Neamţului; un sat mare şi vesel, împărţit în trei părţi care se ţin tot de una: Vatra Satului, Delenii şi Bejenii… (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

Creanga_2014

Ediția a II-a a Festivalului Interactiv Amintiri din Copilărie va transforma Parcul Kiseleff în cel mai colorat parc din centrul capitalei. Festivalul care va avea loc în perioada 12 – 14 iunie, propune un program variat, cu activități adresate celor mici, dar și celor mari. Se știe că spectacolele de teatru interactiv au mai mult farmec dacă se desfășoară în aer liber, iar jocurile și atelierele de creaţie şi bricolaj vor da tuturor ocazia să se bucure de copilărie.  Cei prezenți vor avea ocazia să privească clovni care inventează năstrușnice jucării din baloane, iar statuile vivante şi mimii misterioşi îi vor lua prin surprindere pe spectatori. Cartierul poveștilor va fi singura oază de liniște. Spectacolul, realizat cu sprijinul Ambasadei Statului Israel la București, este unul dintre proiectele inedite ale Teatrului „Ion Creangă” şi va avea premiera în cadrul festivalului. Parada celor mai spectaculoase personaje are loc duminică, 14 iunie, pe Șoseaua Kiseleff. Vor defila peste 300 sute de invitați, alături de trupa Teatrului „Ion Creangă” iar printre ei,  numeroase teatre pentru copii și oameni mari, centre culturale, grădinițe, școli și cluburi sportive, prinți și prințese, zâne și Ilene Cosânzene. Groove Onkels (Germania) şi Clown Band (Italia) sunt cele două trupe de muzicieni care vor veni de departe, pentru a înveseli, și mai tare, atmosfera.

Festivalul-interactiv-Amintiri-din-Copilarie-_-2015

Dar iată programul complet al acestor manifestări:

VINERI, 12 IUNIE

10.00 – 12.30, Cartier – „Cartierul poveștilor”*, spectacol, Teatrul Ion Creangă
11.00 – 13.00, Pădurea de elice – Ateliere creative și recreative
13.00 – 15.00, Pădurea de elice – Atelier de modelaj în lut și joacă la zidul de pictură
15.00 – 16.00, Scenă – Atelier de improvizație teatrală, coord. Mioara Ifrim, Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian”
15.00 – 19.00, Pădurea de elice – Atelier de meșterit jocuri și jucării
17.00 – 17.45, Scenă – „Pinguinii melomani”, spectacol, Teatrul Ion Creangă
18.00 – 19.00, Cartier – „Cartierul poveștilor”*, spectacol, Teatrul Ion Creangă           (premieră)
18.30 – 20.00, Scenă – Atelier de step și pantomimă, coord. Silviu Oltean
19.00 – 21.00, Pădurea de elice – Explorează și creează: atelier de arte plastice și bricolaj
19.30 – 20.30, Cartier – „Cartierul poveștilor”*, spectacol, Teatrul Ion Creangă
20.30 – 21.30, Scenă – Atelier muzical (karaoke) cu Rareș Varniote
*Biletele pentru acest spectacol sunt disponibile la intrarea în Cartier.

SÂMBĂTĂ, 13 IUNIE
10.00 – 13.00, Pădurea de elice – Explorează și creează: atelier de arte plastice și bricolaj
11.00 – 12.30, Scenă – „Cocoșelul neascultător”, spectacol, Teatrul Excelsior
13.00 – 14.00, Scenă – Atelier: Povești muzicale, Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian”
13.00 – 15.00, Pădurea de elice – Atelier de meșterit jocuri și jucării
14.30 – 16.00, Cartier – „Cartierul poveștilor”*, spectacol, Teatrul Ion Creangă
15.00 – 16.00, Alei – Clown Band (Italia): Spectacol muzical cu clovni
15.00 – 17.00, Pădurea de elice – Atelier de creativitate: Zidul de pictură
16.00 – 17.00, Scenă – „Pimpinone”, spectacol, Opera Comică pentru Copii
17.00 – 19.00, Cartier – „Cartierul poveștilor”*, spectacol, Teatrul Ion Creangă
17.00 – 19.00, Pădurea de elice – Ateliere creative și recreative
18.00 – 19.00, Alei – Clown Band (Italia): Spectacol muzical cu clovni
19.00 – 20.30, Scenă – Groove Onkels (Germania): Spectacol și atelier de percuție 19.00 – 21.00, Pădurea de elice – Atelier de meșterit jocuri și jucării
20.30 – 22.00, Scenă – Atelier muzical (karaoke) cu Rareș Varniote

*Biletele pentru acest spectacol sunt disponibile la intrarea în Cartier.

DUMINICĂ, 14 IUNIE

11.00 – 12.00, Șos. Kiseleff, de la Strada Docenților spre Piața Victoriei Parada celor mai spectaculoase personaje
12.00 – 13.30, Parcul Kiseleff, Alveolă – Șos. Kiseleff Demonstrație cu skate-uri – Învață din mers – Școala de skate Eroilor Mafia; Atelier de creativitate (sgrafitti) – Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian” Atelier de teatru de umbre – Dino Piccolino; Workshop de teatru – Clubul Copiilor Sector 6 Atelier de origami, muzică și dans – A.C.T.O.R; Demonstrații de Kata, tehnici de bază și probe de Kumite – Club Sportiv Akura; Moment folcloric (vocal și coregrafic) susținut de Grupul folcloric pentru copii „Mlădițe Ilfovene” Clinceni – Ilfov și Trupa de dans Pasitos
12.00 – 14.00, Alei – „Vacanță în siguranță”, o activitate derulată de Inspectoratul General al Poliției Române
12.00 – 15.00, Spațiul de joacă – Activitate sportivă cu jonglerii: Școala de circ FUNNY CIRCUS;
13.00 – 14.00, Peluza de lângă scenă – Demonstrație cu câinii polițiști ai Serviciului de Poliție Canină din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti
14.00 – 16.00, Cartier – „Cartierul poveștilor”*, spectacol, Teatrul Ion Creangă
14.00 – 17.00, Pădurea de elice – Explorează și creează: atelier de arte plastice și bricolaj
15.00 – 16.00, Alei – Clown Band (Italia): Spectacol muzical cu clovni
16.00 – 17.00, Scenă – „De-aș fi Scufița Roșie”, spectacol, Teatrul Ion Creangă
17.00 – 20.00, Pădurea de elice – Atelier de meșterit jocuri și jucării
18.00 – 19.30, Scenă – Groove Onkels (Germania): Spectacol și atelier de percuție 19.00 – 21.00, Cartier – „Cartierul poveștilor”*, spectacol, Teatrul Ion Creangă
20.00 – 21.30, Pădurea de elice – Explorează și creează: atelier de arte plastice și bricolaj
20.30 – 22.00, Scenă – Atelier muzical (karaoke) cu Rareș Varniote

*Biletele pentru acest spectacol sunt disponibile la intrarea în Cartier.
Programul este completat de momente de animație stradală și sesiuni de jocuri ale copilăriei.
Accesul la evenimentele programate la scenă, pădurea cu elice și în cadrul paradei este gratuit.
Pentru spectacolul „Cartierul poveștilor” biletele sunt disponibile la intrarea în cartier.

poza-arlechino

Articol publicat în revista Literatura de azi.

Activități educative copii – Tabloul meu în manieră Matisse

matisse 2

Mi-am adus aminte zilele trecute de o activitate pe care am avut-o alături de Luca anul trecut, înainte de-a pleca la mare. Atunci, am abordat mai multe teme marine în care s-au regăsit elemente specifice. Căluții de mare, scoicile, broștele țestoase, coralii dar și sumedenia de pești au ajuns rând pe rând în atenția noastră și ne-am bucurat de informațiile noi pe care le-am aflat cu această ocazie.

Dar, o activitate mai atipică a fost aceea a realizării acestui tablou, foarte ușoară de altfel, care presupunea o îndeletnicire nu prea agreată de Luca, decupatul.

Ideea am găsit-o într-o revistă franțuzească, Petites Mainsla care am apelat de multe ori. Am fost abonați o vreme la ea, după care am achiziționat-o din centrele Inmedio. Nu le ocoliți pentru că sunt activități foarte frumoase, ingenioase și structurate pe diferite grade de complexitate.

Pentru a vedea cum stă treaba cu Matisse și cine a fost el am apelat la colecția Mari Muzee ale Lumii de la Colecția Adevărul, pe care acum le găsiți la un preț extrem de avantajos. dar și la Mari Pictori de la DeAgostini.

matisse 12

Ce-am reținut despre Matisse: că a fost un pictor francez care a pictat tablouri luminoase și care a folosit culori vii. El a decupat deasemenea diferite forme din hârtie colorată pe care, mai apoi le-a asamblat in diferite moduri. A folosit elemente organice în picturile lui.

Ori acest mod de lucru nu ne-a fost greu nici nouă să-l facem. Am fi putut opta ca Luca să-și conceapă corali proprii, dar pentru început, am folosit imaginile existente în revistă, pe care el le-a decupat.

matisse 4 matisse 6 matisse 7 matisse 8 matisse 9 matisse 10

Atașez mai jos tiparul, poate e de trebuință cuiva care dorește să încerce și așa ceva.

Tipar tablou Matisse

După ce aceste imagini au fost decupate, Luca a pregătit postamentul pe care să fie montate. A avut nevoie de hârtie colorată, trei culori diferite, pe care a atașat în rol de chenar, ,,alge” dar de culoare albă. Efectul este foarte frumos.

matisse 13 matisse 14 matisse 15 matisse 16

Ce-a mai rămas de făcut a fost așezarea elementelor marine decupate anterior. Și tabloul a fost gata!

Nu este o activitate complicată ca execuție cu toate că se poate opta și pentru o variantă mai elaborată, dar sunt niște informații noi care vin îmbrăcate într-o formă facilă. Am ascultat, am privit, ne-am bucurat ochii!

Deschideți apetitul copiilor pentru culoare și frumos, iar în timp veți culege roadele.

matisse 1matisse 3