Machete didactice – Un proiect Erasmus „The healthier – The happier“ la care am avut privilegiul să contribui și eu. Cu ce mă pricep, evident!

Eveniment unic în judeţul Iaşi, la Şcoala Gimnazială din Grajduri. Aici vor sosi în cursul zilei de mâine cinci delegaţii formate din elevi şi profesori din Turcia, Croaţia, Polonia, Portugalia şi Italia, vizita făcând parte din unui proiect Erasmus Plus, singurul de acest fel care este implementat de către o şcoală ieşeană din mediul rural din judeţ.

SONY DSC

Mai mult, din ţară, doar două şcoli din mediul rural sunt implicate într-un proiect Erasmus, după cum afirmă Teofil Gabriel Chiochiu, directorul Şcolii Grajduri. Proiectului Erasmus „The healthier – The happier“ presupune o serie de întâlniri de lucru între echipele participante dar şi schimburi de experienţă.
Elevii din Grajduri îi vor găzdui pe colegii lor de proiect, veniţi de la şcolile Agrupamento de Escolas Emidio Navarro – Lisabona, Portugalia; Osnovna skola Borovje – Zagreb, Croaţia; Hakan Ülger Ortaokulu – Ankara, Turcia; Istituto Comprensivo Statale „Elio Vittorini“ – Sicilia, Italia şi Zespol Szkol w Brudzowicach – Slaskie, Polonia. Activitatea se va desfăşura la Căminul Cultural Grajduri, începând cu orele 10, iar în program este cuprins şi un moment artistic organizat de elevii ieşeni pentru musafirii lor din afară, un film de prezentare a proiectului, impresii ale echipelor din ţările partenere dar şi o întâlnire cu autorităţile locale.
sursa: ziare.com

Iată că datorită unei colaborări mai vechi cu această școală, am ajuns acum, la solicitarea doamnei Adina Hamza, să pot contribui și eu la  minunata manifestare educațională. Pentru mine, martorul tăcut, faptul că se mai mișcă ceva în educație e îmbucurător. Iar locul ales pentru acesta desfășurare de forțe mă bucură și mai tare, asta pentru că cei din mediul rural, oropsiții sistemului educațional, sunt oameni care muncesc mult, foarte mult în condiții mult mai vitrege ca la oraș. Se știe asta, prea bine, dar de spus răspicat puțini sunt cei care au curajul.

Am primit de la doamna Hamza, broșura acestui proiect iar eu a trebuit să confecționez logo-ul și toate elementele existente acolo. Pe lângă un măr desenat de copii, precum se vede,

DSCN7698

se regăsesc drapelele țărilor participante                             DSCN7700

anii între care s-au derulat activitățile

DSCN7699

dar și titlul Erasmus „The healthier – The happier“. Am respectat întocmai imaginea de pe materialul primit.

brosura tradusa

Prin bunăvoința destinatarului, care chiar dacă mai erau de făcut ultimele pregătiri, am primit o imagine despre cum arată toate materialele montate dar și confirmarea că totul este ok. Din imagine se vede că sala este mare, asta dacă e să menționez că machetele nu au fost chiar mici.                                                 Erasmus+

Vă țin pumnii strânși, dascăli iscusiți! Felicitări pentru organizarea acestui important proiect internațional.

DSCN7695

Iată că am primit și două fotografii de la această manifestare. Mulțumesc domnului Ionuț Bacalu de la care am preluat și înregistrarea video.

eRASMUS1erasmus2

Dans popular – video

Machete didactice – Cercuri pedagogice cu teme ofertante

Mijloace și posibilități de promovare a istoriei, geografiei și tradiției locale, iată cum sună tema unui Cerc Pedagogic ce se va ține pe data de 19 mai, într-o comună din nordul Moldovei. Numele ei, Bogdănești.
Treaba mea a fost să confecționez o hartă care să reprezinte această comună dar care să poată fi utilizată de preșcolari.
Poate veți crede că este ușor de confecționat așa ceva, și aș spune că aveți dreptate, dar nu meșteritul, în sine, a fost o problemă, ci adunarea datelor pentru a putea avea un produs finit.
Pentru un oraș mai mare, poate un municipiu, datele sunt mai vizibile, mai accesate și cunoscute, dar despre o comună, un sat, lucrurile se văd altfel. Doar cei care trăiesc prin partea locului vibrează la așa rostiri pentru că restul populației are alte treburi de rezolvat și alte priorități.
Orice machetă pe care trebuie s-o confecționez are nevoie de o „cercetare”, atunci când adun cât mai multe informații posibile pentru a putea mai apoi să le adaptez necesităților doritorului. Cu cât nivelul de vârstă este mai mic, cu atât sarcina este mai grea, asta pentru că cei mici nu au bagajul de cunoștințe necesar unei discuții mai complexe.
Dar mie îmi plac provocările pentru că aduc cu ele informații pe care dealtfel le-aș fi accesat mai greu sau poate niciodată.
Am fost de mai multe ori în acea comună, asta pentru că am mai avut colaborări frumoase. Îmi aduc aminte cu drag de ele.
Așadar, Bogdănești este o comună în județul Suceava, regiunea tradițională Moldova, România. Poate n-o să credeți, dar are și o stemă.

ROU_SV_Bogdanesti_CoA

Stema comunei Bogdănești se compune dintr-un scut pe fond roșu. Scutul este încărcat cu un brâu undat, de argint; în partea superioară, trei ghinde cu câte două frunze de aur (dispuse doi la unu). în partea inferioară, un căprior alergând spre dreapta, cu capul văzut din față, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint.

Semnificațiile elementelor însumate:

Propunerea de stemă a comunei Bogdănești asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii.

Coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună.

Aici trăiesc 3.966 de locuitori, majoritatea fiind români iar din punct de vedere confesional, majoritatea sunt ortodocși (70,76%).Bogdanesti_jud_Suceava
sursa: Wikipedia

Obiective turistice existente pe aceste meleaguri sunt:
Mănăstirea Bogdănești
Aici a fost construita o biserica, in jurul anului 1363, de către voievodul Bogdan I al Moldovei (1359-1365). Distrusă din temelii de tătari, obstea monahală a fost strămutată în anul 1542 la nou-înființata Mănăstirea Râșca, construită în vecinatate.manastirea-bogdanesti-6

Satul Bogdănești este o așezare de vechi răzeși, aflată în apropierea primei capitale, Baia. În această localitate, în jurul anului 1363, voievodul Bogdan I al Moldovei (1359-1365), împreuna cu doamna Maria, a zidit o mănăstire denumita Schitul Bogdănești (sau Bogoslovul), pentru a servi drept biserică domnească și loc de rugăciune. Fiind construită din lemn, biserica a rezistat curgerii timpului și atacatorilor timp de 150 ani, până în anul 1510, când a fost distrusă din temelii de tătari. Între anii 1511 si 1512, câțiva călugari vrednici au vrut să o refacă tot pe vechiul amplasament, cu sprijinul lui Bogdan al III-lea cel Orb, fiul lui Ștefan cel Mare.
După cum afirma Narcis Crețulescu în lucrarea sa, „Bogdan o înzestrează cu obiecte de gospodărie, cu moșia Bogdănești, înconjuratoare mănăstirii, îi dă zestre alte pământuri domnești, luate din trupul pământurilor mănăstirii Neamț”.

manastirea-bogdanesti-4a

Încercarea de reconstruire a mănăstirii nu reușește, astfel că în anul 1542, domnitorul Petru Rareș a strămutat vechiul așezământ monahal, mai la deal, întemeind Mănăstirea Râșca.

Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești
1280px-Biserica_de_lemn_din_Bogdăneşti1

Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, sărbătorit la data de 8 noiembrie.
Ansamblul bisericii de lemn „Sfinții Voievozi” din Bogdănești a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2010

Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești – construită în perioada 1937-1955 și situată în centrul satului.

Biserica_de_lemn_Pogorârea_Sf._Duh_din_Bogdăneşti

Acestea sunt obiectivele turistice ale comunei Bogdănești. Pe macheta confecționată de mine se află cea de-a treia, iar pe lângă ea nu puteau să lipsească Școala veche dar și cea nouă, cu clasele I- VIII, Primăria, Poșta, Dispensarul, Ocolul Silvic dar și Oborul, locul pe care sătenii nu-l ocolesc în nici o săptămână.                               DSCN7703 DSCN7705 DSCN7706

Am scris și comunele care sunt învecinate Bogdăneștiului așa cum am marcat drumul principal și râul care traversează așezarea. Am mai confecționat câteva stegulețe în plus pe care doamna educatoare să le folosească dacă mai trebuie marcat ceva pe hartă.
Acum aștept să aibă loc cercul pentru a ști cum au reacționat copiii dar și musafirii. Și chiar dacă atunci când am dus macheta, afară era o ploaie strașnică, eu cred că simbolistica ei este doar de bogăție și de cunoaștere.

20160516_13554520160516_135501

Activități educative copii – Statul român – sentimente

Iepurașul a adus copilului cele două seturi de la Editura Gama, Români celebriromâni celebri

Asta se întâmpla la începutul lunii și, ca toate cărțile care ne-au trecut pragul, au așteptat să le vină rândul. Nu sunt adepta cititului cu orice preț a ultimelor apariții, asta pentru că știu că fiecare carte are timpul ei. Mă rog, știu, mai bine spus, cred. 🙂
Și ocazia nu a întârziat să apară. Ea a fost prilejuită de tema pe care copilul a avut-o de făcut la Educație civică, Statul Român – sentimente.
20160515_114409

20160515_114414

A avut de făcut și o fișă, pe o foaie albă, în care să deseneze imagini sugestive pentru: pace, noroc, iubire, sănătate, premiu, putere.

Statul român - sentimente fișă

Tema asta s-a potrivit mănușă iar Luca a fost mai mult decât curios să afle câteva informații despre cei care au dus faima României peste hotare. Iar din acest punct de vedere avem cu ce ne mândri!
Printre imaginile din manual, pe care copilul trebuia să le recunoască s-au regăsit cele ale lui Enescu, Brâncuși și Eminescu. Pe toți trei îi regăsim în colecția mai sus menționată.

Cu două secole în urmă, în satul Humulești din apropiere de Târgu Neamț s-a născut un băiețel  care avea să devină cel mai îndrăgit povestitor din literatura română. Bineînțeles, în dimineața aceea de martie din anul 1837, nimic nu prevestea destinul său uluitor. Părinții lui, Ștefan și Smaranda, se bucurau de venirea pe lume a micului Ioan, în căsuța lor cu ferestre mici și lut pe jos.
Cine să-și imagineze că fiul lor va ajunge în istoria literaturii?

Ion Creangă – Editura Gama – video

Ion Creangă – Editura Gama – fragment video

Statul român - sentimente2

În primăvara anului 1883, în Hobița, un sat oltenesc de lângă Târgu-Jiu, un băiețel de numai șapte ani se hotăra să cunoască lumea și pleca de acasă, la o vârstă la care mulți copii abia îndrăznesc să se joace în afara curții părintești.
Va reuși acest copil să cucerească lumea plecând la drum doar din curiozitate? Ei bine, da! Peste ani, spiritul de aventură și talentul de care avea să dea dovadă îl vor transforma într-unul dintre cei mai faimoși sculptori ai epocii moderne.

Domnișoara Pogany – Editura Gama – video

Statul român - sentimente

La sfârșitul anilor 1800, lumea are în plină preschimbare: se descoperise curentul electric, trăsurile cu cai aveau să fie curând înlocuite cu primele automobile, iar Timișoara devenea primul oraș european luminat electric.
În Liveni însă, un sătuc din nordul Botoșanilor, progresul industrial încă nu ajunsese. Într-o căsuță sărăcăcioasă, cu lut pe jos în loc de podele, în 1881 se năștea George Enescu. Venirea lui pe lume a fost o minune pentru părinții care pierduseră deja șapte copii din cauza bolilor pe atunci fără leac. Înainte să-l aducă pe lume, mama lui, Maria, visase că fiul ei va deveni faimos dacă se va naște pe cuptorul din casă și dacă va fi botezat de doi veri.
Superstițioasă, a făcut întocmai.

Statul român - sentimente1

George Enescu – Editura Gama – video

George Enescu 1 – Editura Gama – video

Și pentru că ieri a fost atât de frumos afară, mare parte din aceste lecturi au fost făcute în aer liber. Fondul sonor a fost asigurat de greieri, broscuțe, gâze, păsări și vânt. Mai nimerit nici că se putea. 🙂

Statul român - sentimente4

P.S. Poate cei de la editura Gama se vor gândi să scoată și o ediție în care să avem figuri feminine, pentru că nu ducem lipsă de nume sonore. Am putea regăsi aici pe Ecaterina Teodorescu, Nadia Comăneci, Hariclea Darclée, Ana Aslan, Nina Cassian, Martha Bibescu, Angela Gheorghiu, Elisabetei Rizea, Maria Cuţarida-Crătunescu, Sofia Ionescu (născută fiind la Fălticeni) și lista poate continua. Ce seturi strașnice ar ieși!

Machete didactice – Vara

Vara de Otilia Cazimir

Apune soarele-n văpăi
Şi înserarea, ca un val,
Pe subt răchiţile din deal
Se lasă-n linişte pe văi.
Coboară-ncovoiat la pod
Un biet pescar, de pe Siret,
Şi-n umbra sură pier încet
Pescar, şi apă, şi năvod.
De jos, din ceaţa de pe prund,
Doi pescăruşi au apărut
Şi-n zbor îngemănat şi mut
Se duc spre bălţile din fund.

Închid pleoapele s-ascult…
De pacea largă legănat
Mi-adoarme sufletu-mpăcat.
Ca un copil ce-a plâns prea mult.

DSCN7707

Cine poate ști de Ana Blandiana

Cine poate şti
De unde vine vara
Şi încotro se duce
Cântând
Caravana ei verde şi aurie?
Unii zic c-ar veni
Din pământ,
Că-şi trage povara,
Fierbinte şi dulce,
Din bostănărie,
Că se naşte în pepenii verzi,
În miezul lor
Strălucitor
Ca un palat
Luminat
De rubine,
Cu pereţi
De porfir și nestemate
Și cu pardoseala purpurie.
Tot ce se poate,
Dar mie
Mi-a spus o fetiță cuminte
Că-și aduce aminte
Cum vara vine din copilărie,
Și cum,
În miros de lapte, de fân şi de fum,
Alunecă de-aici,
Trasă de fluturi, de buburuze şi de furnici,
Înspre bunici.

Zi de vară de George Topârceanu

Linişte. Căldură. Soare.
Sălciile plângătoare
Stau în aer, dormitând.
Un viţel în râu s-adapă
Şi-o femeie, lângă apă,
Spală rufele, cântând.

Şi din vale abia vine
Murmur slab, ca de albine,
Somnoros şi uniform:
Râul, strălucind în soare,
Ceartă sălciile, care
Toată ziulica dorm.

Sub o salcie bătrână
Şi cu-o carte groasă-n mână
Care-mi ţine de urât,
M-am culcat în fân pe spate, –
Somnul lin, pe nechemate,
A venit numaidecât.

Cântec, murmur, adiere
De zefir în frunze piere
Şi rămâne doar un glas
Care umple valea-ngustă.
Ia te uită, o lăcustă
Mi-a sărit tocmai pe nas!

DSCN7709

Activități educative copii – 365 de întrebări și răspunsuri pentru a înțelege lumea

Ar fi bine dacă doar de 365 de întrebări am avea nevoie pentru a desluși lumea. Dar, știm cu toții că nu așa stau lucrurile. Însă faptul de a găsi răspunsurile la unele dintre ele, nu poate fi decât binevenit. Editura Corint a venit în întâmpinarea curioșilor și a editat cartea scrisă de Joan Sole, 365 de întrebări și răspunsuri pentru a înțelege lumea

20160513_161009

De-a lungul a 220 de pagini suntem invitati să aflăm răspunsuri la întrebări din domenii variate, iar la finalul cărții există un indice tematic de întrebări care indică temele abordate. Găsim răspunsuri la necunoscute din alimentație, arbori și plante, artă și muzică, climă, fenomene ciudate dar și despre limbaj, ocultism sau teorii științifice.

Câte întrebări fără răspuns or fi existând – video

Am avut și noi curiozitatea de a parcurge mai multe pagini acest lucru înlesnind tot soiul de discuții care mai de care mai frumoasă, interesantă și captivantă.

20160513_155037 20160513_155951 20160513_160354

Curiozități mari și presupuneri – video

Dacă sunteți curioși și vă macină aflarea unor răspunsuri la întrebările voastre, această carte poate reprezenta o soluție. Asta și pentru faptul că ea se adresează celor cu vârste cuprinse între 9 și 99 ani.

Literatură pentru mămici – Lucian Raicu, Labiș … primăvară

„Lucian Raicu a fost și rămâne cea mai ascuțită minte critică a literaturii române din dureroasa perioadă așa-zis socialistă, în care i-a fost dat să-și scrie, prin limitare și risc, dar cu intensă și sfidătoare strălucire, cărțile. Îl putem crede pe Eugen Ionescu când afirma că Raicu este „printre primii, dacă nu cumva primul critic literar al generației sale”.

Lucian Raicu, pe numele său adevărat  Bernard Leibovici, s-a născut pe 12 mai 1934 la Iași, în casa bunicilor săi.

Premiul I obținut la o olimpiadă de limba și literatura română îl determină să se înscrie la Facultatea de Filologie din București, pentru ca după un an, să fie acceptat  la Şcoala de Literatură „Mihai Eminescu „. Acolo este coleg, printre alții, cu Nicolae Labiş, Florin Mugur, Radu Cosaşu, Ion Gheorghe, Sonia Larian , Gheorghe Tomozei, Nicolae Motoc, Doina Ciurea, Doina Sălăjan. Își reia studiile la Facultatea de Filologie, pe care o termină în anul 1958.

Urmează o carieră strălucită de critic literar. Este bun prieten cu Marin Preda dar și cu Valeriu Cristea, Gabriel Dimisianu și Mircea Dinescu. A fost redactor la Viața RomâneascăGazeta literară și România literară, precum și la Europa Liberă și Radio France International.

Pentru un critic literar, despre care se crede că-și petrece viața doar studiind în biblioteci, lui Lucian Raicu i-a plăcut viața boemă.

„Mai mult decât despre cărţi, Lucian Raicu scrie despre munca scriitorului. Este o temă la care revine insistent, obsesiv, o temă de care nu se plictiseşte niciodată. Îl putem considera un Hokusai care, în loc să privească la diferite ore ale zilei, în anotimpuri diferite, unul şi acelaşi peisaj marin, contemplă extaziat o fiinţă umană care scrie. Fiinţa umană scriind.” . Alex Ștefănescu

Lucian Raicu realizează biografii și portrete remarcabile acest lucru fiind posibil datorită capacității lui de a reconstitui viața secretă a scriitorilor.

lucian-raicu-nicolae-labis-4841846

sursa: anticariatuldenoapte.ro

Iată ce a scris Lucian Raicu, în 1977, despre Nicolae Labiș:

„Labiş a trăit ca un om liber; a trăit cu fruntea sus, dacă ştim ce înseamnă asta şi dacă socotim că are importanţă. Într-o vreme proaspătă, dar de o prospeţime neaşezată, în care necesitatea istorică era exaltată ” şi unii au putut da acestei exaltări o nuanţă sumbră, un înţeles lipsit de orice aspect uman îmbietor „, Labiş a dus o existenţă deplină, firească, multilaterală, din care nu lipsea jocul. I-a plăcut chiar să ducă o existenţă teatral-glumeaţă într-o epocă în care gravitatea era la mare cinste, fie că era necesar, fie că nu. „

„Mai sărea în ochi stilul de viaţă mândru, independent şi ceremonios. Avea ceva înalt şi voievodal, vizitele colegilor în dormitorul de la şcoala de literatură aveau la început, înainte de a se fi instaurat relaţii fireşti, caracterul unor audienţe, vorbirea era convorbire, Labiş avea întâlniri organizate din vreme după program, iar primii norocoşi familiari ai poetului se organizaseră instinctiv într-un fel de suită, cu menirea în primul rând să apere pe poet de solicitările prea frecvente, să-i protejeze, într-o respectuoasă tăcere, liniştea de care nu avea nevoie, somnul de dimineaţă aflat la mare cinste, şi de a păstra secretul programului zilei în care erau iniţiaţi, mai mult sau mai puţin.

Ca o paranteză, dar și pentru a se vedea că nimic nu e întâmplător, astăzi am fost la Labiș acasă. Sunt convinsă că i-ar fi plăcut cum stă treaba acolo. În fața casei sunt niște castani înfloriți, de mai mare dragul să-i privești. Nu te mai saturi de ei așa floare sănătoasă și semeață au. Verdele crud și neîntinat emană vigoare, tinerețe, forță.

20160512_122737 20160512_122741 20160512_122838 20160512_123136 20160512_123239

La o zvârlitură de băț, două berze priveau și ele la strășnicia cerului, albastrul asortându-se de minune cu starea lor. După cum se purtau cu siguranță punea la cale lucruri importante.

20160512_123323

20160512_123653

Am lăsat Măliniul lui Labiș plin de viață și m-am întors la Lucian Raicu și la jurnalul pe care i l-a consacrat lui Eugen Ionesco ce poate fi considerat, analiză literară și evocare.

 „Ştiu, cum să nu ştiu, pare nepotrivit, inadecvat la spiritul însuşi al operei, să subliniezi „instituţionalizarea ” lui Ionesco, culminând cu tipărirea în Pléiade a teatrului „complet „, atât de refractar, în singularitatea sa „individualistă ” şi „anarhică „, în geniala sa „marginalitate ” sieşi suficientă, în tragismul şi în revolta sa, în reductibilul său inconformism; atât de refractar ” şi încă e puţin spus, prea „modest ” spus ” oricărei tentative de stabilizare social-instituţional-culturală, de recuperare academică, de „cuminţire „, de domesticire fatal burgheză şi oficială, nu-i aşa… Ei bine, nu, nu e aşa, deşi pare exact aşa şi deloc altminteri. Mai întâi, şi până la urmă, până la urma urmelor (care numai ea „alege „), Ionesco rămâne Ionesco, chiar şi costumat în academician, costumul, şi însemnele, şi protocolul, şi sabia abia îi scot în luminoasă evidenţă „figura ” şi i-o „demască „, tocmai pentru că, orice ai zice, ea nu poate fi ascunsă; după cum nu-i poate fi mascată sub nici o formă, sub nici o aparenţă, ci doar făcută să se manifeste, să „ţâşnească ” de peste tot, cu irepresibilă putere, cu şi mai teribilă autenticitate, Esenţa ionesciană, există în lume de câteva bune decenii o astfel de Esenţă, una foarte „tare „, şi cu atât mai „tare ” cu cât este un comprimat de vulnerabilitate, de „precaritate ” dezgolită, superb asumată… „

Lucian Raicu se  stabilește la Paris, în anul 1986, alături de soția sa, prozatoarea Sonia Larian, colaborând cu texte despre literatură la posturile de radio străine Deutsche Welle,Vocea AmericiiEuropa liberă sau altele. Chiar suferind și măcinat de boală, continua și după 1990 să colaboreze cu reviste din țară și să publice câteva cărți noi.

Opere publicate (selecție):
Liviu Rebreanu, 1967
Structuri literare, 1973
Gogol sau fantasticul banalității, 1974
Critica – forma de viață, 1976
Reflecții asupra spiritului creator, 1979
Printre contemporani, 1980
Calea de acces, 1982
Fragmente de timp, 1984
Scene din romanul literaturii, 1985
Journal en miettes cu Eugène Ionesco, 1993
Scene, fragmente, reflecții, 1994
O sută de scrisori din Paris, 2010

Trist este faptul că acest scriitor ilustru a devenit un cvasi-necunoscut nu doar pentru amatorii de literatură dar și pentru scriitorii mai tineri, asta în condițiile în care el a reușit ca în paginile de analiză să-i recitească, reinventeze, rescrie pe Labiș, Rebreanu, Sadoveanu, Gogol, Tolstoi sau Proust, într-un fel pe care nu-l vom mai regăsi la nimeni.

Se stinge din viață la data de 22 noiembrie 2006, la Paris.raicu_lucian

sursa foto: cartearomânească.ro

„ Merită să fii scriitor fie şi numai pentru a fi citit de Lucian Raicu.” Alex Ștefănescu

Machete didactice – Micul cercetaș

Cercetășia este mai mult decât recreere, este educație pentru viață, un mod de a trăi și o mișcare cu impact semnificativ la nivel mondial. Cercetășia oferă tinerilor șansa de a se angaja în activități diverse, creează noi oportunități pentru aceștia, încurajează diversitatea și egalitatea, leagă noi prietenii. Cercetășia responsabilizează prin practicarea democrației, dezvoltă potențialul fiecărui individ și al grupurilor, responsabilizându-i și insuflându-le valori clare.

Educație pentru viață completând educația primită la școală și în familie, dezvoltă autocunoaștere și dorința de a ști, de a explora și de a descoperi.

Experiență în leadership oferind copiilor și tinerilor oportunitatea de a își dezvolta abilitățile de lider și de a le pune în practică, acest lucru realizându-se prin concentrarea asupra activităților de grup, oferind fiecărui individ posibilitatea de a coordona grupul din care face parte.

Un mod de viață prin principiile care stau la baza cercetășiei, un mod pe care copiii și tinerii și-l asumă respectând legea și promisiunea cercetașului. Prin cele trei dimensiuni pe care le abordează – spiritual, social și personal – cercetășia te învață cum să îți respecți angajamentele zi de zi.

Distracție cu un scop prin recreere atingându-și scopul de a susține copii și tinerii în dezvoltarea lor fizică, intelectuală, socială și spirituală. Cercetășia contribuie la construirea încrederii și a stimei de sine, la dezvoltarea abilităților de învațare, leadership, team building, aventură în aer liber și de distracție. Cercetașii învață cum să facă alegerea potrivită și să își asume responsabilitatea pentru acțiunile lor, astfel încât aceștia să fie pregătiți pentru o viață independentă.

Provocare pentru adulți oferindu-le șansa de a ajuta tinerii să se dezvolte, o modalitate de a îmbunatății relația dintre generații și calitatea societății în care trăim. Adulții se află, la rândul lor, într-un proces continuu de dezvoltare personală prin formarea pe care o primesc și prin experiențele pe care le trăiesc alături de copii si tineri.

Mult mai multe aflați de pe site-ul Cercetașii României.

DSCN7681

Mi-ar fi plăcut să fi făcut și eu parte dintr-așa un grup. Viața și vremurile tinereții mele au dorit altceva. Dar pentru copiii de acum, pentru cei dornici să afle lucruri noi, să experimenteze și să evolueze, această alternativă este serios de luat în seamă.

Cât despre părinți și rolul lor, iată ce scrie tot pe site-ul cercetașilor:

În cazul în care copilul dumneavoastră este interesat de cercetășie, sau sunteți dornic să-l înscrieți în marea familie a cercetașilor găsiți mai jos câteva informații ajutătoare.

Pentru început puteți consulta lista centrelor locale, pentru a găsi cel mai apropiat grup din localitatea dmneavoastra. Lista centrelor locale o găsiţi aici.

În spatele oricărei activităţi cercetăşeşti este un program educaţional ce rasunde la nevoile copiilor şi tinerilor.

Vârsta de start pentru cercetaşi este de 7 ani, aceştia fiind lupisori. Între 11 şi 14 ani copii se pot înscrie la ramură de vârsta a temerarilor, urmând ca între 15 şi 18 ani să se încadreze la exploratori. Sistemul de progres se termină cu ultima ramură de vârstă, între 19 şi 24 de ani, aceestia fiind seniori.

Cercetăşia oferă copiilor şi tinerilor oportunitatea de a-şi întări încrederea în sine, de a fi mai responsabili şi de a-şi face noi prieteni. Cercetăşia poate contribui la dezvoltarea competențelor sociale ale copilului dumneavoastră și le dă acces la activități și oportunități noi şi provocatoare.

Cotizatia pe care o persoană o plăteşte pentru a fi membru în Organizaţia Naţională Cercetaşii României variază între 50 şi 100 lei/an, în funcţie de centrul local din care face parte. Cotizatia este împărţită în 4  platindu-se trimestrial.

Părinţii cercetaşilor pot face voluntariat în cadrul organizaţiei şi pot ajuta în mai multe feluri.

În cazul în care deţineţi cunoștințe de prim-ajutor îi puteţi învăţa şi pe cercetaşii din grup.
Dacă sunteţi pricepuţi la gestionarea banilor puteţi fi trezorierul grupului sau dacă sunteți un bucătar bun aţi putea face ateliere de gătit cu tinerii. Toată lumea are o abilitate (indiferent dacă știe sau nu de ea).

Mă gândesc serios dacă nu ar fi bine să intru într-un program de acest fel cu fiul meu cel mic. Cu cel mare am ratat startul, dar acum, cine știe?

DSCN7677

Machete didactice – Evaluările de final de an și semnele lor de întrebare

Zilele trecute am printat modelele de teste pentru evaluările de final de an la ciclul școlar primar. E vorba de cele de la matematică, pentru că la un subiect aflat acolo voi face referire. După ce am intrat în posesia lor, le-am trimis și doamnei noastre pentru a fi și ea în temă cu cerințele actuale, asta nu că nu le-ar fi știut. Uitându-ne peste ele am descoperit că există un subiect în care apărea o tablă de șah, iar dumneaiei a căzut pe gânduri.

– Copiii nu au în programă această disciplină și unii ar putea întâmpina greutăți!

20160508_194327

Și așa am ajuns să confecționez o machetă tablă de șah, asta pentru a putea învăța toți copiii, care sunt piesele de șah și ce mutări pot ele face. Luca știe să joace șah, dar la un nivel de începători, adică a jucat într-o perioadă mai des, atât cu fratele dar și cu bunicul lui. Așadar, pentru el nu este o necunoscută cum anume stau piesele pe tabla de joc. Avem în casă mai multe table de șah, una mai frumoasă ca alta. Din periplurile noastre peste hotare, nu o dată, am achiziționat diferite modele de astfel de table. Avem una minunată, din Grecia, iar piesele sunt sub formă de personaje antice. 20160510_202844 20160510_202922

Pentru seara asta, Luca a ales un șah electronic ce are incorporat și un calculator, așa putând juca cu computerul. Este o provocare pentru orice șahist, să joace cu un computer. Bineînțeles că se poate juca și cu alt partener, înafară de calculator, asta dacă omiți să-i dai drumul. 🙂

20160508_211326 20160508_21162120160508_211656

Așa că, Luca a aranjat piesele pe tablă și am jucat câteva partide. Mi-am adus aminte de vremurile când am atacat pentru prima dată acest subiect, iar atunci i-am scos niște fișe în care era explicat ce face fiecare piesă, ce înseamnă rocada mare și rocada mică. Tot de atunci datează și fișele matematice sub formă de cal și de pion, fișe în care Luca a rezolvat niște probleme.20160508_194626 20160508_194810 20160510_201626 20160510_201635 20160510_201647 20160510_201654 20160510_201707 20160510_201719

Pentru colegii copilului am confecționat o tablă de șah, fiecare pătrățel având dimensiunea de 11 centimetri. Apoi, am printat și laminat piesele jocului, pe care Luca le-a pus la locul lor. Acum doamna va putea arăta tuturor  cum se mută piesele pe tablă.                                      20160508_195420 20160508_210655 20160508_162411

Pe această tablă am marcat și pozițiile, asta pentru a se rezolva eventualele cerințe dar și pentru a fi piesele mai ușor de manevrat. Am dus macheta la școală și poate va reprezenta un început pentru un viitor mare șahist. Cine știe?

20160508_175805

Activități educative copii – Cum sărbătoresc popoarele ziua lor națională

„Caută în reviste informații și fotografii despre modul în care își sărbătoresc ziua națională popoare ale lumii” –  asta a fost tema copilului la Educație civică. E drept că am avut un răgaz mai mare pentru ea, asta pentru că având o singură oră-n săptămână și fiind la mijloc „Săptămâna altfel” și vacanța de primăvară, timpul s-a adunat. Poate în favoarea noastră. Ca o paranteză, mă amuză că autorii cărții îi trimit pe școlari la reviste să caute informații și mă întreb câți din ei mai procedează așa. 🙂

Iată ce am făcut în acest sens. Am desenat un planiglob, destul de mare, dimensiunea unei coli de hârtie de ambalat. Pe el, copilul a conturat continentele, iar culoarea a fost după cea folosită în tehnica Montessori.

20160429_163356 worksheet-language-earth-map-pdf

20160429_172103 20160429_173026

Am căutat desene cu copii din diferite țări, și am găsit unele în care ei sunt îmbrăcați în costume naționale. Cu fiecare am făcut un soi de cartoline care arătau cam așa: pe exterior aveau copilul în costum tradițional iar în interior Luca a scris un text legat de sărbătoarea națională aferentă țării despre care se făcea vorbire.                                             copii din lumea largăcopii din lumea largă1

După ce continentele au prins contur, Luca a decupat și asamblat cartolinele pentru a fi lipite pe planiglob.

20160429_165947 20160429_170320

Apoi a urmat căutarea informațiilor ajutorul venind aici din mediul virtual.

20160429_175026 20160429_181644

Sărbătorile naționale pe glob – video

Bucuria mare a venit astăzi, după ce planșa a fost dusă la școală. Acolo, colegii și doamna au apreciat munca lui iar alături de celelalte planșe ale colegilor, au alcătuit un frumos ansamblu.

20160509_130432 20160509_131639

A fost o incursiune în câteva țări ale lumii în urma căreia am aflat cum și de ce sărbătoresc ei acele zile. Aproape toate zilele naționale întâlnite au fost alese astfel, în urma câștigării independenței statelor. Așadar a fost și o incursiune în istoria lumii. E drept, extrem de restrânsă. Dar existentă. 🙂