Am ajuns la Suceava după o lungă ezitare. M-am învârtit între gânduri și locuri posibile – cetatea, Târgu Neamț, liniștea de la Ipotești. Dar, într-un final, nu eu am ales. M-am urcat în mașină, iar drumul m-a ales el pe mine. Am lăsat mașina în dreptul uneia dintre casele în […]
primăvara lui 2026
Ieri, după ce am terminat tot ce era de făcut, am simțit din nou chemarea acelui loc familiar — Nada Florilor. Am ajuns acolo și, ca de fiecare dată, am rămas mai mult decât plănuisem. E un loc în care revin constant, poate pentru că mă leagă de el o […]
Povestea unei zile cu aripi Mâine vom începe, ca de obicei, cu întâlnirea de dimineață — ancora noastră blândă, locul în care copiii se adună, se regăsesc și se pregătesc pentru zi. Vom vorbi despre berze și rândunele, despre drumurile lor lungi și despre întoarcerea acasă. Repetăm, reluăm, întărim — […]
Acum trei ani, pe vremea aceasta, eram în drum spre Rădăuți și am oprit doar ca să le privesc. Stăteau cuminți în cuiburile lor, ca și cum nu ar fi plecat niciodată, deși străbătuseră mări și continente. M-au fascinat atunci, așa cum o fac de fiecare dată: prin determinarea lor […]
Dimineața a venit cu un zâmbet. Unul dintre acelea simple, aproape copilărești. Câteva dintre semințele pe care le-am pus în pământ la începutul săptămânii au răsărit. Nimic spectaculos pentru lume, poate – două-trei firicele verzi care împing timid pământul. Dar pentru mine a fost o mică minune. Semințele acelea stătuseră […]
O zi caldă, luminoasă, aproape timidă, a venit ca o promisiune. Primăvara pare că anul acesta și-a pierdut puțin drumul, parcă a întârziat la întâlnirea cu pământul, cu mugurii și cu inimile noastre. Dar uneori este suficientă o singură zi de soare adevărat pentru ca lumea să-și amintească încotro merge. […]
Era trecut de cinci și jumătate când am ieșit. Lumina zilei se subția încet, ca o pânză care se retrage de pe cer, iar aerul avea acele nouă grade fragile care anunță primăvara înainte ca ea să se arate cu adevărat. Primăvara, deocamdată, nu se vedea.Nimic nu era verde încă. […]
E dimineață și, pentru prima dată după mai mult timp, ziua nu mă scoate din casă. M-am trezit liniștit, mi-am făcut rutina care deja are mai bine de o lună de fidelitate în spate — exercițiile acelea pentru spate care au devenit un fel de pact tăcut între mine și […]
Azi ar fi fost ziua lui. Întâi martie. O adora. Se bucura de mărțișoare ca un copil care primește cadouri de Craciun. Le purta pe toate, se fălea cu ele, le aranja atent, ca și cum fiecare fir alb-roșu ar fi fost o medalie pentru felul lui de a iubi […]