Asta a căzut pe bilețelul pregătit la Calendarul de Advent. Povestea a fost aleasă din cartea „24 de povești în așteptarea Crăciunului”, povești celebre istorisite de Anne Lanoe.

Numele ei este „Cei doisprezece din poștalion” și este o strășnicie de poveste.

Cei doisprezece din poștalion 1- video

Cei doisprezece din poștalion – video

De mult nu am mai găsit o descriere așa de frumoasă a anotimpurilor. Și inedită.

În seara aceea, era un frig de crăpau pietrele. Cerul era atât de senin, că stelele scânteietoare păreau desprinse de pe bolta cerească. Se așternu liniștea.
Deodată, bum! Un borcan de cenușă fu aruncat într-o ușă, și-apoi altul.
Și bam! Începuse să se arunce cu petarde.

Era noaptea de Anul Nou și se auzeau cele dousprezece bătăi ale ceasornicului.

Așa începe povestea asupra căruia ne-am aplecat nu o zi, ci două, dar veți afla mai târziu de ce a fost posibil acest lucru.

După ce a fost citită povestea, am intrat puțin în amănunt iar pentru a concretiza acest fapt, am copiat imaginea din carte, pe care Luca a lucrat mai apoi. Așadar, acesta a fost postamentul activității noastre. L-a decupat și lipit pe o coală de carton A3 și a trecut la treabă. 🙂

A identificat fiecare lună în parte după care a adăugat adjectivele găsite în carte. Am găsit și denumirea populară a lunilor anului. Dacă le-ați uitat, vi le reamintim noi. 🙂

• Ianuarie – Gerar. Popular, nu e greu să ne dăm seama de unde se trage numele. E o lună geroasă, iar Gerar era primul din cei 12 fii ai anului. Denumirea de Ianuarie vine din latinescul Ianuaris, de la zeul cu două feţe, Ianus. O faţă era îndreptată spre anul care a trecut, şi alta înspre cel care urmează.
• Februarie – Făurar. O lună a frigului şi a viscolului. Se spune în popor că în prima jumătate a lunii îngheaţă tot, iar în a doua jumătate se dezgheaţă. Acum, ţăranii se pregăteau pentru primăvara mult – aşteptată, şi îşi făureau unelte pentru munca câmpului. Denumirea din latină vine de la zeul subteran, Februs.
• Martie – Mărţişor. În popor, lumea începea deja muncile câmpului în această lună. Acum, Baba Dochia urca cu oile la munte, împletind firul roşu, al soarelui, cu cel alb, al zăpezii. Mărţişorul vesteşte venirea primăverii. Denumirea din latină vine de la zeul Marte, zeul războiului, pentru că, odată cu venirea căldurii, începeau şi războaiele.
• Aprilie – Prier. Prier vine de la primăvară, deoarece în această lună, primăvara şi-a intrat pe deplin în drepturi. În latină, numele vine de la Apreio, apreris, care înseamnă a deschide, deoarece acum se deschid mugurii plantelor.
• Mai – Florar. Da, Florar vine de la flori. E luna florilor, cea mai iubită lună din an, când soarele nu e prea puternic şi arzător, când frigul s-a dus, şi când totul e plin de culoare, viaţă şi frumuseţe. Denumirea de Mai vine de la latinesculMaius, de la denumirea dată de Romulus senatorilor romani – majores.
• Iunie – Cireşar. Nu e greu de înţeles. Iunie e luna în care se coc cireşele. Denumirea de Iunie vine din latinesculIunius, de la zeiţa Iuno, soţia lui Jupiter şi ocrotitoarea femeilor măritate. Cele mai multe nunţi se făceau în luna Iunie.
• Iulie – Cuptor. E luna lui Cuptor. O lună în care soarele îşi face de cap. Cea mai caldă lună din an, în care, dacă stai în bătaia soarelui, chiar ai impresia că te afli într-un cuptor. Numele de Iulie vine de la Iulius Cezar, care s-a născut în această lună.
• August – Gustar. Gustar, ce crede că vine de la gust; gustul poamelor care se coc în această ultimă lună de vară. Numele de August vine de la primul împărat roman, Cezar August. Luna August are 31 de zile, ca şi luna Iulie, deoarece Cezar August a vrut să nu aibă mai puţine zile decât luna lui Iulius Cezar.
• Septembrie – Răpciune. În popor, răpciunele reprezenta culesul viei. În această lună, cei care au cultivat pământul, îşi culeg roadele muncii. Denumirea de Septembrie vine de la latinescul septem – şapte, pentru că, conform calendarului roman, era a şaptea lună din an.
• Octombrie – Brumărel. În această lună, toamna îşi intră pe deplin în drepturi. Bruma este un strat subțire care se depune pe pământ, pe plante și pe alte obiecte din natură, constând din cristale mici de zăpadă, formate în nopțile reci de toamnă prin înghețarea vaporilor de apă din atmosferă. Numele de Octombrie vine din latinescul octo – opt, pentru că e a opta lună din an, în calendarul roman.
• Noiembrie – Brumar. În această lună, bruma îşi ia treaba în serios, iar toamna este pe punctul de a pleca, frigul instalându-se încet, încet. Numele de Noiembrie vine din latinescul novo – nouă, pentru că e a noua lună din an, conform calendarului roman.
• Decembrie – Undrea sau Andrea. Denumirea populară vine de la Sfântul Andrei, sărbătorit pe 30 Noiembrie, a cărui amintire e încă păstrată. Denumirea de Decembrie vine de la latinescul decem – zece, pentru că în calendarul roman, era a zecea lună din an. (sursa bsg.ro)

Am găsit cuvinte necunoscute, drept pentru care am apelat la Dex. Necunoscutele au fost:

LATIFUNDIÁR, -Ă, latifundiari, -e, s. m. și f. Persoană care posedă întinse domenii agricole; mare moșier, mare bogătaș.

și

BUIÓTĂ s. termofor.

TERMOFÓR, termofoare, s. n. Recipient plat de cauciuc sau de metal în care se pune apă caldă, ori o perniță încălzită electric, care se aplică pe o parte bolnavă a corpului, ca mijloc terapeutic.

Lucrez „Cei doisprezece din poștalion” – video

Lucrez „Cei doisprezece din poștalion” 1 – video

A fost frumos și am tot vorbit pe marginea minunatelor descrieri ale lunilor anului. A doua zi, când a venit doamna de engleză și a văzut această schiță, i-a plăcut atât de mult că s-au hotărât să meargă cu povestea mai departe, dar de această dată în limba engleză. S-a insistat pe adjective:

Căutați această poveste pentru a vă putea bucura și voi de ea. Și cine știe ce idei vă mai vin.