Școlărel de clasa a VI-a la final

Uite că s-a terminat și clasa a VI-a.
Astăzi a fost ultima întâlnire de la școală pentru că mâine este premierea.
Luca a terminat cu bine, chiar dacă mai era puțin loc de un plus, însă având în vedere tot ceea ce s-a întâmplat pe parcursul anului mă gândesc că putea fi și mai rău.

În primul semestru am avut un hop destul de mare de trecut, acela în care din pricina zgomotului și a atmosferei din clasă, puțin a fost să nu ne mutăm catrafusele în altă parte.

Dacă am fi acționat sub impuls, așa ar fi fost, însă am analizat pe toate părțile problema, am cerut ajutor și de la școală și din afara ei și uite că am mai zăbovit aici. Nu a fost o alegere rea, iar aici sunt câțiva dascăli care au avut o contribuție majoră. Se știu ei care sunt și le mulțumesc și pe această cale, cu toate că am făcut-o și personal.

Am ținut cont de toate rostirile copilului și am căutat să le înțeleg – chiar dacă de multe ori nu era nimic de înțeles – așa cum am urmărit și cum s-au desfășurat ostilități în clasă. Copiii reprezintă oglinda părinților, iar asta e lesne de observat dacă știi/cunoști pe cei care-i cresc.
Continui să cred și să rostesc cu voce tare că vinovații sunt părinții ori dacă privim din celălalt unghi, părinții sunt cei care imprimă copilului comportamentul basic.

Din nefericire, Luca a lipsit foarte mult de la școală anul acesta. Toate absențele lui au fost justificate și motivate, și cu excepția călătoriei la Londra, în rest boala a fost motivul lor. Sunt convinsă că dacă nu existau aceste întreruperi, altfel am fi discutat acum.
Dar și asta face parte din desfășurarea problemei drept pentru care trebuie să privesc per ansamblu și să analizez așa, cu toate datele existente.

Pentru vacanță există o listă de lecturi nu prea captivantă, acolo fiind cuprinse mai multe titluri care nu au cârlig, dar pe care voi căuta să le intercalez la lectura noastră de seară. Așa, sper să le fac mai atractive și mai ușor de digerat.
Iată lista pe care a scris-o un coleg de-a lui, și pe care a avut amabilitatea să ne-o dea și nouă.

Citind titlurile veți vedea că sunt cam solicitante și că nu se regăsește nici unul mai modern, dacă mă pot exprima așa. Deasemenea, se poate remarca din observațiile din josul paginii ce anume mai trebuie făcut, dar și că la „Alexandru Lăpușneanu” se cere un rezumat pe capitole. Eu am achiziționat o carte apărută la Editura Steaua Nordului, acolo unde se regăsesc multe din titlurile din lista dată de doamna dirigintă. Pe lângă ele mai sunt și un set de cerințe, zece la număr, care ajută la înțelegerea textului și alte noțiuni de gramatică. Numele cărții este Lecturile școlarului conform programei școlare, clasa a VII-a.

Pe lângă această carte am mai comandat „Romanul adolescentului miop” de Mircea Eliade, pentru că nu am reușit s-o găsesc în bibliotecă, dar și Barbu Delavrancea, „Nuvele și povestiri”, pentru nuvela „Hagi Tudose” dar și „„Viața nemaipomenită a marelui Gargantua” de Rabelais, în traducerea Ilenei și Remus Vulpescu, Cravata roșie de Ji-Ji Jiang și Julie din neamul lupilor de Jean Craighead George.

Asta este oferta de la final de an școlar, cea pe care am pregătit-o. Restul, că s-au adunat mai multe, aici referindu-mă la cărți, le vom citi după cum le va veni rândul.

Două săptămâni nu vreau să scrie nimic, și de la începutul lui iulie o vom lua ușor-ușor. Am uitat să spun de matematică unde doamna le-a dat ceva fișe cu exerciții care fac o trecere în revistă a materiei parcurse în anul școlar ce tocmai s-a terminat.

Vacanță cu tihnă și frumos, tuturor! Pentru că este nevoie de ea și în rândul elevilor, dar și al părinților.

„Cipi, acest pitic uriaș” de Fodor Sandor

Oare câți dintre părinții trecuți de patruzeci de ani nu îl au în minte și suflet pe Cipi? Nu cred să fie prea mulți pentru că atunci, în vremea copilăriei lor, cărțile și joaca în natură constituiau preocuparea principală.
Așa de mult am îndrăgit-o că închid ochii și simt textura paginilor care este de neuitat.
Iată că o dăscăliță minunată a dorit s-o aducă și-n atenția copiilor ei care sunt la aceeași vârsta la care ea, învățătoarea, o primea cadou, la serbarea de sfârșit de clasă.
Clasa a-I-a.
Pe lângă asta, vrea să facă mai multe activități legate de subiectul poveștii și de aceea a apărut protagonistul, personajul principal.

Am intrat din nou în lumea lui Cipi, piticul ce trăiește în scorbura Fagului Uriaș din mijlocul pădurii. Acolo, i-am reîntâlnit pe prietenii lui, Pasărea, Ariciul, Iepurele, Ticălosul de porc Mistreț, Jupân Cârtiță, Ciuperca Otrăvitoare, ori Albinele Sălbatice. Și pentru ca să reconstitui atmosfera cât mai bine, am plecat în Dumbravă, acolo unde totul este așa ca-n copilărie. Nu au reușit să o strice prea tare, fiind izolată.

Cum spunea Adina Rosetti într-o recomandare în Fabulafia:

O lectură numai bună pentru vacanța de vară, care o să vă facă poftă să cutreierați prin pădure și să vă întrebați dacă nu cumva toate vietățile pe care le întâlniți acolo nu au o viață a lor, secretă!

Activități educative copii – Furnica și porumbița * Măgarul în piele de leu… și alte fabule de Lev Tolstoi

Dintre cărțile apărute la Editura Agora, pe lângă „Fetița din ploaie” de Călin Gruia, despre care v-am arătat cum am lucrat aici, am mai achiziționat și Furnica și porumbița * Măgarul în piele de leu… și alte fabule de Lev Tolstoi. Nu este pentru prima dată când ne oprim la fabule și astăzi, la sesiunea noastră de lectură de pe tăpșan, s-a cerut luată. S-a potrivit de minune cu cadrul natural, unde mai pui că marea majoritate a fabulelor sunt cu și despre animale. Cartea are o coperta lucioasă, foi albe de bună calitate iar pe parcursul celor 159 de pagini găsim adunate fabule în VI părți. Au ilustrații semnate de M.N. Romadin, foarte frumoase.
609384
Din cuvântul înainte semnat de Valeria Filimon aflăm că:

Lev Nicolaevici Tolstoi este unul dintre cei mai importanți scriitori din perioada „vârstei de aur a literaturii ruse”.

Apoi este făcută o scurtă prezentare a vieții acestuia și etapele pe care le-a parcurs. Pe lângă marile opere  – Război și pace, Anna Karenina, Sonata Kreutzer etc, Lev Tolstoi a mai scris o seamă de povești și istorioare, legende și fabule dedicate copiilor. Pentru că a îndrăgit fabulele scurte scrise de Esop, Tolstoi a învățat limba greacă veche. În fabulele scrise de el se regăsesc personajele și caracterele din fabulele învățatului grec, prin care se satirizează viciile, deprinderile rele și năravurile.

Dar, Tolstoi introduce în acțiunea acestora fie o anecdotă populară, fie un proverb sau o zicătoare, fie că subiectul devine, sun pana sa, o istorioară din existența obișnuită, din viața de zi cu zi, sau transferă, pur și simplu, acțiunea în atmosfera natală de la Iasnaia Poliana.
Astfel încât, fabulele scrise de Lev Tolstoi ajung să fie adevărate basme rusești, creații „de sine stătătoare” ale acestuia, citite cu plăcere atât de copii, cât și de persoanele adulte.
Cuvânt înainte – Valeria Filimon.

Așa am făcut și noi; am citit părinte și copil, pe rând, o bună parte din ele. După fiecare, completam ceea ce credeam de cuviință că trebuie rostit sau se iscau diferite discuții. Îndrăgim aceste momente!

Modul în care sunt expuse, scrisul mare și aerisit, ilustrațiile care se regăsesc la fiecare pagină face ca lectură să fie ușoară și pentru un școlărel mai mic. Fabulele, multe dintre ele, au câteva rânduri, și astfel paginile se termină ușor. Se știe că pentru un începător într-ale cititului e important acest aspect. Pentru cei mari, acestea sunt lecturi la care altul este scopul urmărit; acela al profundării mesajului.

Fabule de Lev Tolstoi august 2016 Fabule de Lev Tolstoi august 20161

Spor la citit!