De dimineață, am decretat solemn: azi lenevesc. Mă imaginam deja lipită de pernă, cu o carte în mână și cafeaua aburindă pe noptieră. Dar ce să vezi? Ziua a fost tot ce vrei tu, numai leneșă nu. Cerul înnorat, cu o căldură enervantă și lipicioasă, n-a fost deloc prietenos cu […]
iulie 2025
Plimbându-mă prin grădinile terasate de la Balcic, am fost atrasă nu de grandoarea peisajului, ci de micile detalii care altora le scapă. Melci mici, cu cochilii în nuanțe de piatră, urcau agale pe tulpini verzi sau se odihneau la umbra unor frunze mari, ca niște pături. Nimic nu părea forțat. […]
Dragă eu, Astăzi am pășit din nou pe aleile din Balcic. Pentru a șaptea oară. Dar pentru prima oară, doar eu și fiul meu. Fără el. Fără omul cu care am împărțit ani, vacanțe, răsărituri și trasee de viață. Fără soțul meu. Fără tatăl fiului meu. Mă uit în jur […]
Noaptea trecută, vântul a fost stăpânul absolut. A scuturat copacii cu o insistență de regizor care nu acceptă improvizații, până când nu a mai rămas nimic de doborât. Dimineața a venit rece, ca o cortină de calm peste scena dezordonată lăsată în urmă. Piscina părea o hartă desenată de toamnă […]
Ziua a început devreme, pe la 5:30, când am ieșit tiptil din camera de hotel. Luca dormea încă, cufundat în visele copilăriei lui târzii, așa că am plecat singură să caut răsăritul. Aici, în Balcic, răsăritul se lasă așteptat mai mult — o stâncă se încăpățânează să stea între soare […]
Dimineață devreme, la ora 5:30, eram deja pe drum, îndreptându-ne spre Balcic. A fost ca de atâtea ori în ultimii ani – șapte, mai precis – o plecare cu emoție și așteptare. Doar că anul trecut n-am mai ajuns, pentru că 2024 a rupt, odată cu moartea soțului meu, firul […]
Din colțul meu de lume, strigătul pescarușilor era, odinioară, glasul verii. Aducea cu el mireasma sărată a valurilor și promisiunea vacanțelor rare, dar prețioase, petrecute la malul mării. Doar atunci, în acele puține dăți când reușeam să ajungem acolo, ne simțeam cu adevărat acasă. Diminețile începeau cu acel cântec răgușit […]
Chiar dacă dimineața s-a așezat peste lume cu răcoarea ploii de ieri, după o zi în care soarele a ars ca în definiția din dicționar, după-amiaza a venit cu o altă vibrație — una mov, parfumată, delicată. A fost despre lavandă. Nu despre lanuri ordonate, întinse cât vezi cu ochii, […]
Despre suferințe închipuite, sindromul impostorului și o carte care mi-a răsturnat oglinda Ce faci când îți dai seama că o parte din suferința ta e doar un personaj bine jucat? Că durerea nu te definește, ci doar te sabotează în tăcere, elegant, aproape tandru? Am citit „Minunate nerozii” a lui […]
Frumos, foarte frumos acest început de lună. Cu soare, mulți copii și veselie pe chip. Cu sănătatea nu stau prea bine nici eu și nici o parte din cei apropiați însă încerc să fac față cum mă pricep mai bine. Am fost astăzi dimineață la o activitate din cadrul Școlii […]