„Out of Africa” – o reușită în viața ei

Dumnezeu a creat lumea rotundă pentru ca să nu ni se pară nicăieri că suntem prea departe.

Dacă ați citit vreodată ceva semnat de Isak Dinesen, Pierre Andrézel și Osceola, ei bine, trebuie să știți că acesta este pseudonimul sub care Karen von Blixen-Finecke, eminenta scriitoare daneză, și-a semnat câteva dintre scrieri.

Cele mai cunoscute opere ale sale sunt „Out of Africa” și „Babette’s Feast”.

Născută la 17 aprilie 1885, în Rungsted, Danemarca, baroneasa Blixen a crescut într-o familie de patricieni. Ea era fiica unui ofițer de armată, scriitorul Wilhelm Dinesen, și a soției sale Ingeborg. A fost sora mai mare a deținătorului Crucii Victoria, Thomas Dinesen. Entuziasmul tatălui său pentru povestiri și aventuri au influențat-o puternic pe Karen. De la o vârstă fragedă, autoarea a manifestat o sensibilitate artistică ascuțită. În Copenhaga, a studiat la Academia Regală de Artă și a urmat apoi mai multe școli de artă din Europa.

A început să scrie la începutul anilor 1900 și a debutat cu o scurtă povestire în 1907. S-a căsătorit cu vărul ei de-al doilea, suedez, Baron Bror von Blixen-Finecke. Cuplul s-a mutat în Kenya, care încă era parte a Africii de Est Britanice și acolo au început o afacere cu cafea. Au divorțat în 1921, după ce Blixen a descoperit infidelitatea soțului. Când afacerea cu cafea a eșuat, s-a reîntors în Danemarca, definitiv. A fost dependentă de familia ei și a avut nevoie de sprijin financiar pentru tot restul vieții.

După ce Blixen a părăsit Kenya, casa Bogani – acolo unde avea ferma de cafea – a fost ocupată sporadic până când a fost achiziționată de guvernul danez în 1964 și dată guvernului kenyan ca un cadou pentru independență. În 1985 a început turnarea unui film bazat pe autobiografia lui Blixen, iar Muzeele Naționale din Kenya au achiziționat casa în scopul înființării unui muzeu. Muzeul a fost deschis în 1986.

Muzeul „Karen Blixen”, din Kenya
(sursa foto: copenhagencart.com)
La întoarcerea în țara natală, Karen s-a implicat serios în cariera ei de scriitor. Prima carte, „Seven Gothic Tales”, a semnat-o cu pseudonimul Isak Dinesen. În ea descrie timpul petrecut la plantația de cafea, iar cartea a primit recenzii pozitive, fiind publicată mai întâi în Statele Unite, înainte de a ajunge în librării în Marea Britanie și Danemarca. A fost considerată o capodoperă în Statele Unite și în Marea Britanie, dar nu a fost recunoscută pentru calitățile artistice în patria sa. Criticii danezi au fost mai degrabă rezervați, criticând viziunea elitistă și imaginea exotică a Europei. Mai mult, cartea nu a fost clasificată în nici una dintre mișcările literare în curs. Povestirile au fost plasate în Europa fantezistă, romantică și aristocrată din secolul al XIX-lea, descriind viețile tinerilor rebeli.

Nu același lucru s-a petrecut cu a doua carte publicată, „Out of Africa”, care a avut un succes enorm, așezând-o pe Blixen în rândul scriitorilor stilați. Este o carte semi-autobiografică, în care și-a povestit anii petrecuți în Kenya. S-a abținut să împărtășească detaliile sordide ale mariajului ei, dar și a afacerii sale cu vânătorul englez. Câțiva ani mai târziu cartea a fost ecranizată, obținând un premiu Oscar.

Al doilea război mondial a influențat-o pe Blixen în scrierea unui roman alegoric. „The Angelic Avenger”, care face aluzie la groaza produsă de naziști. A fost foarte apreciată de scriitorii contemporani, cum ar fi Arthur Miller, Truman Capote și Ernest Hemingway. Lui Karen Blixen i s-a acordat medalia daneză Ingenio et Arti din 1950. Nu a primit niciodată Premiul Nobel pentru Literatură, deși a fost selectată de mai multe ori.

Peter Englund, secretar permanent al Academiei Suedeze, a descris-o drept „o greșeală” că Blixen nu a primit Premiul Nobel pentru Literatură, iar Ernest Hemingway a spus că „aș fi fost fericit și mai fericit astăzi dacă premiul [1952] ar fi fost dat acelui frumos scriitor Isak Dinesen.”*

Karen Blixen
(sursa foto: drsales.dk)

Portretul lui Karen Blixen s-a aflat pe partea din față a bancnotei daneze de 50 de coroane din seria 1997, din 7 mai 1999 până la 25 august 2005. A apărut, de asemenea, pe timbrele daneze emise în 1980 și 1996.
La vârsta de 77 de ani, în 1962, ea a murit de malnutriție.

*pseudonim folosit de Karen Blixen

(sursa foto cover: hookedonhouses.net)

Articol apărut în revista online Literatura de azi.

Articole Literatura de azi – Superman… din librării

„O librărie este una dintre puţinele dovezi pe care le avem că oamenii încă gândesc.” Jerry Seinfeld

„Ferice de cei pe care ploaia asta i-a prins într-o librărie. necunoscut

Superman… din librării

Librăria este un loc unde se botează cuvântul. Marcella Tarozzi

Iată că a venit momentul când o editură dorește să-i aducă în față pe cei care de multe ori trec neobservați, dar schimbă viața celor din jur prin recomandările lor. Dacă nu ați ghicit, vă spun eu că este vorba despre librari. Conform DEX-ului, librarul este un proprietar al unei librării ori un negustor de cărți. Însă, cu toții știm, și aici mă refer la cei care trec pragul unor librării, că librarul nu este numai atât. El poate face tot soiul de magii prin care cititori de vârste diferite pot intra în lumi pe care nu au gândit vreodată că le vor vizita. Ori, librarul poate fi înlesnitorul unor întâlniri cu personaje… de poveste! Așadar, Editura Nemira lansează campania Superlibrarii, iar în cadrul acesteia, cei care au întâlnit un astfel de librar sunt așteptați să-i spună povestea pe blogul Nemira. Concursul se va desfăşura în perioada 28 mai – 1 iulie 2015.

Librărie

Câștigătorul va fi tras la sorți și anunțat pe blog, cel mai târziu pe data de 2 iulie 2015. Seria de interviuri cu librari va apărea pe tot parcursul lunii iunie pe site-urile şi blogurile care susţin această campanie. Pentru cei ce vor să împărtășească experiența și trăirile lor alături de un librar, este suficient timp pentru a face acest lucru. Iar câștigurile vor fi pe mai multe planuri!

superlibrar Articol publicat în revista Literatura de azi.

Articole Literatura de azi – Așa cum a fost…

Când un om ți se pare aspru, gândește-te întotdeauna că o cetate întărită nu e neapărat o cetate inamică.

Sufletul e ca fierul. Nu poți lucra cu el până nu l-ai încălzit.

Cel care stă jos să nu râdă de cel care cade de pe vârfuri.

Până acum, oamenii n-au găsit un alt drum spre adevăr decât greșeala.

Lingușirea este plata anticipată a trădării care ți se pregătește

Nicolae Iorga

 

Așa cum a fost…

În sufletele mari viaţa bate ca valurile în stâncă, şi cei mai mulţi înţeleg din ele numai nisipul ce cade.

Considerat un titan al culturii românești interbelice, Nicolae Iorga a fost un om de știință complet.

Cel pe care George Călinescu l-a numit Voltaire al României, își are obârșiile pe plaiurile moldovene. Se spune că provine dintr-o familie de aromâni cu toate că istoricul nu s-a identificat niciodată explicit cu această etnie.

Tânărul Nicolae a fost de o precocitate ieșită din comun, prevestind aptitudinile sale de savant. La numai 23 de ani  obține doctoratul, devenind mai apoi membru corespondent al Academiei Române. Un an mai târziu, ocupă catedra de istorie la Universitatea din București.  Din data de 1 noiembrie 1928 este ales decan al Facultăţii de Litere şi Filosofie, iar anul următor, pe 1 martie, este ales rector al Universităţii Bucureşti. Din 1919 devine preşedinte al Comisiei Monumentelor Istorice, iar din 1924 ţine cursuri de vară la Vălenii de Munte.

Iorga la Vălenii de Munte

Deoarece era dotat cu o memorie extraordinară, Iorga cunoștea în mici amănunte istoria universală și în special pe cea a românilor. A fost autor al unui număr uriaș de publicații, cel mai mare poligraf al românilor: circa 1.250 de volume și 25.000 de articole.

A fost ales membru a zeci de academii și instituții de peste hotare, ținând conferințe în marile universități ale lumii. Totodată, a înfiinţat instituţii româneşti în străinătate, precum Şcoala Română de la Paris (1926), Casa Română de la Fontenay-aux-Rosses, Casa Română din Veneţia şi altele.

Nicolae Iorga a fost un creator de publicaţii ştiinţifice şi culturale. Între 2 decembrie 1901 şi 27 iunie 1910 apare la București cea mai importanță revistă, Sămănătorul care a jucat un rol important în viaţa literară a vremii şi a constituit catalizatorul pentru înfiinţarea curentului ideologic şi literar care i-a purtat numele – „Sămănătorismul”. Acest curent, promovat de colaboratorii revistei şi teoretizat de Nicolae Iorga, susţinea, în special prin intermediul paginilor revistei, valorile naţionale tradiţionale şi folclorice, necesitatea culturalizării ţărănimii etc. „Sămănătorul” a publicat numeroase texte folclorice, documente istorice, pagini inedite din opera lui Mihai Eminescu, precum şi comentarii privind clasicii literaturii române sau traduceri din literatura universală. Printre colaboratorii săi s-au numărat George Coşbuc, Alexandru Vlahuţă, Şt. O. Iosif şi multe alte personalităţi din literatura română a epocii.

Tot de numele lui Iorga, dar și de al altor profesori, se leagă și pornirea mișcării de cercetași din România, ce a dus la dezvoltarea organizației Cercetașii României.

Opera sa istorică vastă cuprinde monografii de oraşe, de domnii, de familii, istoria bisericii, a armatei, comerţului, literaturii, tipăriturilor, a călătoriilor în străinătate. Câteva din publicaţiile mai importante: Studii şi documente cu privire la istoria românilor, în 25 volume (1901 – 1913), Istoria Imperiului Otoman în 5 volume (apărută în limba germană – Geschichte des osmanischen Reiches – 1908 – 1913), Istoria românilor în 10 volume (1936 -1939). A scris poezii, drame istorice (Învierea lui Ştefan cel Mare, Tudor Vladimirescu, Doamna lui Eremia, Sfântul Francisc din Asisi şi altele), volume memorialistice („Oameni cari au fost”, „O viaţă de om, aşa cum a fost”, „Supt trei regi”, „Istorie a unei lupte pentru un ideal moral şi naţional”).

Nicolae Iorga a fost, pe rând: Președinte al Partidului Naționalist-Democrat, deputat, Președintele Adunării Deputaților, senator, Președintele Senatului, Președintele Consiliului de Miniștri, Ministru de interne, Ministrul Cultelor și Instrucțiunilor Publice, Ministru de Stat.

Într-o noapte de noiembrie, în 1940, a fost răpit și asasinat de legionari, iar moartea lui a generat consternare în mediile academice. După aflarea veștii asasinării lui Iorga, 47 de universități și academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă. Discursul funerar a fost ținut de istoricul francez exilat Henri Focillon, din New York, numindu-l pe Iorga una dintre personalitățile legendare plantate, pentru eternitate, în pământul unei țări și în istoria inteligenței umane.

Articol publicat în revista Literatura de azi.

Articole Literatura de azi – Despre manifestări dedicate copilăriei – Festivalul interactiv Amintiri din copilărie

„Copilului poţi să-i spui tot, tot; întotdeauna m-a uimit cât de puţin cei mari, taţii şi chiar mamele, îşi cunosc copiii. Copiilor nu trebuie să le ascunzi nimic sub pretextul că sunt încă mici şi e prea devreme pentru ei să ştie ceva. Ce idee tristă şi nefericită! Şi ce bine îşi dau seamă copiii că părinţii lor îi cred prea mici şi prea neştiutori, când ei, în realitate, înţeleg totul. Adultul nu ştie că, până şi în chestiunea cea mai dificilă, copilul îi poate da un sfat util.”
F. M. Dostoievski

„Un copil poate să înveţe oricând un adult trei lucruri: cum să fie mulţumit fără motiv, cum să nu stai locului niciodată şi cum să ceară cu insistenţă ceea ce îşi doreşte.”
Paulo Coelho

Amintiri din copilărie

Stau câteodată şi-mi aduc aminte ce vremi şi ce oameni mai erau in părţile noastre, pe când începusem şi eu, drăgăliţă-Doamne, a mă rădica băieţaş la casa părinţilor mei, în satul Humuleşli, din târg drept peste apa Neamţului; un sat mare şi vesel, împărţit în trei părţi care se ţin tot de una: Vatra Satului, Delenii şi Bejenii… (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)

Creanga_2014

Ediția a II-a a Festivalului Interactiv Amintiri din Copilărie va transforma Parcul Kiseleff în cel mai colorat parc din centrul capitalei. Festivalul care va avea loc în perioada 12 – 14 iunie, propune un program variat, cu activități adresate celor mici, dar și celor mari. Se știe că spectacolele de teatru interactiv au mai mult farmec dacă se desfășoară în aer liber, iar jocurile și atelierele de creaţie şi bricolaj vor da tuturor ocazia să se bucure de copilărie.  Cei prezenți vor avea ocazia să privească clovni care inventează năstrușnice jucării din baloane, iar statuile vivante şi mimii misterioşi îi vor lua prin surprindere pe spectatori. Cartierul poveștilor va fi singura oază de liniște. Spectacolul, realizat cu sprijinul Ambasadei Statului Israel la București, este unul dintre proiectele inedite ale Teatrului „Ion Creangă” şi va avea premiera în cadrul festivalului. Parada celor mai spectaculoase personaje are loc duminică, 14 iunie, pe Șoseaua Kiseleff. Vor defila peste 300 sute de invitați, alături de trupa Teatrului „Ion Creangă” iar printre ei,  numeroase teatre pentru copii și oameni mari, centre culturale, grădinițe, școli și cluburi sportive, prinți și prințese, zâne și Ilene Cosânzene. Groove Onkels (Germania) şi Clown Band (Italia) sunt cele două trupe de muzicieni care vor veni de departe, pentru a înveseli, și mai tare, atmosfera.

Festivalul-interactiv-Amintiri-din-Copilarie-_-2015

Dar iată programul complet al acestor manifestări:

VINERI, 12 IUNIE

10.00 – 12.30, Cartier – „Cartierul poveștilor”*, spectacol, Teatrul Ion Creangă
11.00 – 13.00, Pădurea de elice – Ateliere creative și recreative
13.00 – 15.00, Pădurea de elice – Atelier de modelaj în lut și joacă la zidul de pictură
15.00 – 16.00, Scenă – Atelier de improvizație teatrală, coord. Mioara Ifrim, Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian”
15.00 – 19.00, Pădurea de elice – Atelier de meșterit jocuri și jucării
17.00 – 17.45, Scenă – „Pinguinii melomani”, spectacol, Teatrul Ion Creangă
18.00 – 19.00, Cartier – „Cartierul poveștilor”*, spectacol, Teatrul Ion Creangă           (premieră)
18.30 – 20.00, Scenă – Atelier de step și pantomimă, coord. Silviu Oltean
19.00 – 21.00, Pădurea de elice – Explorează și creează: atelier de arte plastice și bricolaj
19.30 – 20.30, Cartier – „Cartierul poveștilor”*, spectacol, Teatrul Ion Creangă
20.30 – 21.30, Scenă – Atelier muzical (karaoke) cu Rareș Varniote
*Biletele pentru acest spectacol sunt disponibile la intrarea în Cartier.

SÂMBĂTĂ, 13 IUNIE
10.00 – 13.00, Pădurea de elice – Explorează și creează: atelier de arte plastice și bricolaj
11.00 – 12.30, Scenă – „Cocoșelul neascultător”, spectacol, Teatrul Excelsior
13.00 – 14.00, Scenă – Atelier: Povești muzicale, Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian”
13.00 – 15.00, Pădurea de elice – Atelier de meșterit jocuri și jucării
14.30 – 16.00, Cartier – „Cartierul poveștilor”*, spectacol, Teatrul Ion Creangă
15.00 – 16.00, Alei – Clown Band (Italia): Spectacol muzical cu clovni
15.00 – 17.00, Pădurea de elice – Atelier de creativitate: Zidul de pictură
16.00 – 17.00, Scenă – „Pimpinone”, spectacol, Opera Comică pentru Copii
17.00 – 19.00, Cartier – „Cartierul poveștilor”*, spectacol, Teatrul Ion Creangă
17.00 – 19.00, Pădurea de elice – Ateliere creative și recreative
18.00 – 19.00, Alei – Clown Band (Italia): Spectacol muzical cu clovni
19.00 – 20.30, Scenă – Groove Onkels (Germania): Spectacol și atelier de percuție 19.00 – 21.00, Pădurea de elice – Atelier de meșterit jocuri și jucării
20.30 – 22.00, Scenă – Atelier muzical (karaoke) cu Rareș Varniote

*Biletele pentru acest spectacol sunt disponibile la intrarea în Cartier.

DUMINICĂ, 14 IUNIE

11.00 – 12.00, Șos. Kiseleff, de la Strada Docenților spre Piața Victoriei Parada celor mai spectaculoase personaje
12.00 – 13.30, Parcul Kiseleff, Alveolă – Șos. Kiseleff Demonstrație cu skate-uri – Învață din mers – Școala de skate Eroilor Mafia; Atelier de creativitate (sgrafitti) – Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian” Atelier de teatru de umbre – Dino Piccolino; Workshop de teatru – Clubul Copiilor Sector 6 Atelier de origami, muzică și dans – A.C.T.O.R; Demonstrații de Kata, tehnici de bază și probe de Kumite – Club Sportiv Akura; Moment folcloric (vocal și coregrafic) susținut de Grupul folcloric pentru copii „Mlădițe Ilfovene” Clinceni – Ilfov și Trupa de dans Pasitos
12.00 – 14.00, Alei – „Vacanță în siguranță”, o activitate derulată de Inspectoratul General al Poliției Române
12.00 – 15.00, Spațiul de joacă – Activitate sportivă cu jonglerii: Școala de circ FUNNY CIRCUS;
13.00 – 14.00, Peluza de lângă scenă – Demonstrație cu câinii polițiști ai Serviciului de Poliție Canină din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti
14.00 – 16.00, Cartier – „Cartierul poveștilor”*, spectacol, Teatrul Ion Creangă
14.00 – 17.00, Pădurea de elice – Explorează și creează: atelier de arte plastice și bricolaj
15.00 – 16.00, Alei – Clown Band (Italia): Spectacol muzical cu clovni
16.00 – 17.00, Scenă – „De-aș fi Scufița Roșie”, spectacol, Teatrul Ion Creangă
17.00 – 20.00, Pădurea de elice – Atelier de meșterit jocuri și jucării
18.00 – 19.30, Scenă – Groove Onkels (Germania): Spectacol și atelier de percuție 19.00 – 21.00, Cartier – „Cartierul poveștilor”*, spectacol, Teatrul Ion Creangă
20.00 – 21.30, Pădurea de elice – Explorează și creează: atelier de arte plastice și bricolaj
20.30 – 22.00, Scenă – Atelier muzical (karaoke) cu Rareș Varniote

*Biletele pentru acest spectacol sunt disponibile la intrarea în Cartier.
Programul este completat de momente de animație stradală și sesiuni de jocuri ale copilăriei.
Accesul la evenimentele programate la scenă, pădurea cu elice și în cadrul paradei este gratuit.
Pentru spectacolul „Cartierul poveștilor” biletele sunt disponibile la intrarea în cartier.

poza-arlechino

Articol publicat în revista Literatura de azi.