Leul Românesc – câteva repere

Unitatea monetară a României este leul. Un leu este subdivizat în 100 de bani. În acest moment, sunt disponibile bancnote cu valorile de 1, 5, 10, 50, 100, 200 și 500 lei și monede cu valorile de 1, 5, 10 și 50 de bani. Am început așa, deoarece nu de multă vreme am auzit la radio niște răspunsuri atât de greșite legate de moneda noastră, încât mă întreb cum se descurcă respectivii respondenți la cumpărături. 🙂

Dar care este istoria leului românesc?

Leul devine oficial monedă a românilor pe 16 septembrie 1835 când domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale. Tranzacțiile, taxele, impozitele se calculau în lei, dar se plăteau în monedă străină.

La 22 aprilie 1867 este stabilită moneda naţională leul, o monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur şi având 100 de diviziuni, numite bani. Un leu echivala cu un franc francez. Monedele de 5, 10 şi 20 de lei erau din aur, iar cele de 1 şi 2 lei, precum şi cele de 50 de bani erau din argint. Până la înfiinţarea Monetăriei statului (în 1870), primele monede au fost bătute la Birmingham

Așa cum spuneam, din 1870 monedele au fost emise de către Monetăria Statului Român. Tot atunci au fost emise și monede din argint cu nominalele de 50 de bani, 1 leu și 2 lei. Banca Națională a României este înființată 10 ani mai târziu – pe 1 aprilie 1880, iar după acest moment Banca Națională a României are dreptul de a emite în exclusivitate bancnotele și monedele leilor românești.

La sfârșitul secolului al 19-lea, leul românesc nu era unica moneda care circula pe teritoriul României. Pe lângă leu, mai erau folosiți francii francezi, lira de aur turcească, imperialii ruși și suveranii englezi.

După Primul Război Mondial, leul românesc a intrat într-o perioadă de declin și ajunge una dintre cele mai slabe monede de pe continentul european. În perioada interbelică și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, leul și-a continuat deprecierea, pentru ca în 1944, odată cu intrarea Armatei Roșii pe teritoriul României, să fie lansați pe piață „leii de ocupație rusească”. Acest lucru a dus la un declin masiv și rapid al monedei naționale.

România a fost obligată să facă niște plăți uriașe pentru despăgubiri de război, ceea ce a condus la deprecierea la rate astronomice al leului în 1946-1947. Atunci au fost emise monede de 100.000 lei și bancnota de 5.000.000 lei. În acea perioadă, leul a înregistrat cel mai mare nominal din istoria României. În perioada de inflație accelerată toți românii erau „milionari”. Odată cu stabilizarea monetară din 15 august 1947, cetățenii puteau schimba 20.000 lei vechi pentru 1 leu nou, însă doar cu o sumă limitată de 5.000.000 lei. Datorită limitei extraordinar de mici în cazul schimbului leilor vechi pentru cei noi, pe străzi erau aruncate sute de saci cu bani. Negustorii și țăranii au fost ruinați, iar cetățenii dețineau zeci, sute sau chiar miliarde de lei – toți inutili.

(sursa foto: cyd.ro)
În 1966, BNR a emis o serie nouă de monede și bancnote care au fost utilizate până la Revoluția din decembrie 1989. Regimul comunist a renunțat la standardul la aur. După această decizie, leul și-a pierdut paritatea cu monedele străine și rata de schimb a fost stabilită de conducere prin măsuri legislative. În acea perioadă nu se putea găsi nicio alta valută, iar vânzarea banilor străini era o faptă penală care putea fi pedepsită cu până la 10 ani de închisoare. Comerțul extern era considerat parte al altui circuit economic decât cel intern și i se acorda o importanță sporită.

În perioada de după Revoluția din 1989, din cauza inflației galopante, BNR a emis aproape un an monede și bancnote noi. Pe bancnotele noi erau afișate portretele unor personalități culturale, precum Mihai Eminescu, Constantin Brâncuși și Alexandru Ioan Cuza. După 1990 moneda românească a cunoscut o inflație galopantă ce a fost treptat redusă abia după 1998.

Redresarea economică și întreruperea inflației fac posibilă, în 2005, denominarea leului cu patru zerouri, adică 10.000 de lei au devenit 1 leu nou. Leii vechi au circulat până în la sfârșitul anului 2006. Codul ISO 4127 a fost schimbat pentru leul nou de RON, față de cel vechi de ROL.

Leul românesc ar putea să mai înceteze să existe în următorii ani. El urmează să fie abandonat în viitorul apropiat, în favoarea monedei unice europene. Ținta inițială a României de a adera la Zona Euro a fost anul 2015. Premierul de la acea vreme a declarat că ar dori ca România să adopte moneda euro la 100 de ani de la România Mare, adică în 2020.

Unii specialiști se uită sceptic la aderarea la euro și consideră că leul românesc nu a fost doar un instrument politic, dar și un simbol al identității naționale și al dorinței de libertate politică și economică. Alții, din contră, consideră că România va avea de câștigat cu adoptarea monedei unice. Ce va urma rămâne să vedem.

Articol apărut în revista online Literatura de azi.

Enescu şi muzica lumii

In lumea muzicii eu sunt cinci într-unul: compozitor, dirijor, violonist, pianist şi profesor. Cel mai mult preţuiesc darul de a compune muzică şi nici un muritor nu poate poseda o fericire mai mare…

George Enescu

Au trecut 19 ani de când Festivalul Internaţional „Enescu şi muzica lumii” se dezvăluie publicului iubitor de muzică de calitate. Scena acestui eveniment reprezintă, printre altele, o platformă de formare și promovare a tinerilor muzicieni.

Din anul 1999 și până în prezent, Festivalul Internaţional „Enescu şi muzica lumii” propune celor aflați la Sinaia în vacanța de vară un program tot mai complex, ediția din acest an durând mai bine de cinci săptămâni și având în centru programul „Orchestre Europene de Tineret omagiază România”.

Ediţia a XIX-a a festivalului, ce se va desfășura între 24 iulie și 2 septembrie 2018 la Sinaia și Brașov, are în program nu mai puțin de 23 de concerte și recitaluri, cele principale găzduite de superba sală a Casino-ului din Sinaia, prilej cu care vor putea fi ascultați și văzuți sute de muzicieni români şi străini.

Foto: Virgil Oprina
Violoncelistul și profesorul Marin Cazacu este inițiatorul Proiectului anului Centenar Orchestre Europene de Tineret omagiază România, pentru că precum bine se știe, România sărbătorește anul acesta cei 100 de ani de la Marea Unire. Astfel, la Sinaia, vor concerta nu mai puțin de 8 orchestre, compuse din tineri și foarte tineri muzicieni. Cele patru orchestre românești care vor participa la această ediție – Orchestra Națională Simfonică a României, Orchestra Română de Tineret, Romanian Sinfonietta și Orchestra de Tineret România-Moldova fac parte din programul educațional „Orchestrele Naționale de Tineret ale României”, având în componență excepționali muzicieni din trei categorii de vârstă.

Pe 24 iulie, în deschiderea festivalului, va cânta Orchestra Național Simfonică a României sub bagheta dirijorului Cristian Măcelaru, urmată fiind de Orchestra Filamonicii Cehe, Romanian Sinfonietta și Corul de copii Čhavorenge, pe 26 iulie. Orchestra Română de Tineret, dirijată de Cristian Mandeal, va putea fi ascultată pe 7 august la Casino-ul din Sinaia, cu un program Dediu, Brahms, Șostakovici, care va fi reluat în diferite variante la București în Festivalul „Vara magică”, la Berlin la Festivalul „Young Euro Classics” și la Dobbiacco, în Italia la Festivalul „Alto Adige”. A patra apariție românească este Orchestra de Tineret România-Moldova, dirijor Horia Andreescu, care va prezenta în 14 august, la Sinaia, un program Grieg, Porumbescu, Dimitrescu, Bartok, Doga, Ceaikovski ce se va relua apoi la Ateneu, la București, pe 15 august.

În contextul Proiectului Anului Centenar Orchestre Europene de Tineret omagiază România, la Sala Casino din Sinaia vor avea loc concerte susținute de orchestre din întreaga Europă: miercuri, 1 august, ora 19.00, Orchestra Națională de Tineret a Germaniei dirijor Elias Grandy, va cânta lucrări de Haydn, Bruckner, Messiaen, Hindemith, iar joi, 2 august, Orchestra Națională de Tineret a Spaniei, dirijor Pablo Gonzalez, solist Asier Polo – violoncel vor prezenta un program Joaquin Turina, Bartok, R. Strauss. Apoi, spre finalul festivalului, marți, 21 august, Wiener Jeunesse Orchester, dirijor Herbert Bock, solist Stefan Dohr – corn au în program lucrări de Leonard Bernstein, Herbert Willi, Anton Bruckner, urmând ca închiderea Festivalului „Enescu și muzica lumii” să fie asigurată prin două concerte, sâmbătă 1 septembrie, la Brașov, Sala Patria și duminică 2 septembrie, la Sinaia, Sala Casino, ora 19, de Orchestra Națională de Tineret a Franței, dirijată de Fabien Gabel, solist Nicolas Dautricourt – vioară, cu un program ce va alterna lucrări de Ravel, Bartok, Ceaikovski, Stravinsky, Debussy. Membri ai acestor orchestre vor evolua la Sinaia și în diverse formule camerale precum WJO chamber ensemble sau French Chamber Ensemble.

În ciuda acestei veri capricioase, muzica va încălzi și lumina sufletelor de la poalele Munților Carpați.

Articol apărut în revista online Literatura de azi.