machetedidactice.com

Nu știu cu ce să încep

Poate cu faptul că am intrat în visul acesta care se coace de la an la an, întărindu-mi ideea că aș putea locui aici fără probleme cred eu, însă cel mai bine alături de fiul meu?

Sau cu faptul că am avut un zbor care în ciuda faptului că a început mai cătinel a continuat șnur cum n-am mai simțit niciodată?

Pentru că știam din turele trecute că dacă ai bagaj de cală trebuie să fii la aeroport cu trei ore mai devreme așa am procedat și astăzi numai că s-a schimbat modificarea. Zborul a fost programat pentru ora 6:15 și la ora 4:15 nu era deschisă poarta pentru check-in. Însă totul a decurs foarte bine după ce aceasta a fost deschisă. Am trăit cu senzația că a fost o mai bună organizare.

Am ajuns la Londra, pe aeroportul Stansted cu o foarte mică întârziere așa mai micșorând timpul de așteptare până am luat autocarul spre Colchester.

O cafea și o lectură au rezolvat totul. Ah, și nproculp de a fi avut parte de o zi atât de călduroasă ca o poveste cu personaje speciale.

După ce am ajuns la destinație și mi-am tras sufletul am ales să plec într-o vizită pentru a revedea un loc special. Castle Park este acel loc pe care l-aș dori mult mai aproape de mine doar că în comunitatea în care eu trăiesc cei care au puterea să facă așa ceva nu o fac. Nu de mult am fost în Cișmigiu și mi-a pierit zâmbetul.

Luca a fost foarte obosit și a preferat să se odihnească eu mergând doar cu Răzvan prilej excelent de a mai vorbi ca-n vremurile de demult.

Am avut parte de o vreme minunată, cele 25 de grade învelindu-mă într-un fel cum doar căldură o poate face. Și cu așa partener…

Eu una nu mă mai satur privindu-le.
Drăgălășenia întruchipată

Am ajuns aici și sunt atât de fericită. Zău!

Lasă un răspuns