machetedidactice.com

Fericirea simplă poartă haine întunecate

Pe străzile aglomerate ale orașului, în mijlocul zgomotului și agitației, există un personaj misterios care trece neobservat de majoritatea oamenilor. Acest personaj poartă haine întunecate, o mantie neagră ce-l acoperă din cap până la picioare, dar în ciuda aspectului său aparent sumbru, emană o aură de fericire și liniște interioară.

Fericirea simplă poartă haine întunecate, deoarece nu este nevoie de strălucirea externă pentru a-și face simțită prezența. Ea se ascunde în umbre, în colțuri retrase ale lumii, pentru că este oarbă la superficialitatea și falsitatea pe care o regăsim adesea în lumina reflectoarelor. Fericirea simplă nu caută faima sau recunoașterea publică, ci se hrănește din momentele simple și autentice.

Acest personaj, în hainele sale întunecate, traversează parcuri și grădini, oprindu-se din când în când pentru a admira frumusețea florilor și a copacilor. Își simte fericirea în briza blândă care-i mângâie obrajii și în cântecul păsărilor care-i încântă auzul. Nu are nevoie de lux și opulență, ci se bucură de darurile naturii, de cele mai simple și neînsemnate gesturi.

Într-o seară însorită de vară, personajul nostru poartă o mantie neagră și se plimbă pe malul unui lac liniștit. Își lasă privirea să alunece pe apa limpede, iar în reflexia acesteia descoperă o lume interioară plină de armonie și fericire. În sufletul său întunecat, se ascunde o lumină care se hrănește din momentele de tihnă și contemplare.

Fericirea simplă poartă haine întunecate pentru că nu este stridentă sau ostentativă. Ea nu strigă în gura mare despre prezența sa, ci se dezvăluie numai acelora care îi ascultă cu atenție cântecul subtil. Este un secret bine păzit, o comoară care nu poate fi achiziționată sau vândută.

Personajul nostru continuă să-și poarte hainele întunecate în liniștea serii, când se retrage în singurătatea casei sale. Aici, într-un colț de lume pe care puțini îl cunosc, găsește refugiu în lectură și scris. Cu un caiet și un pix în mână, el explorează lumile nescrise și creează povești ce plutesc în întunericul său. Fericirea simplă se dezvăluie în cuvintele sale, în frumusețea și profunzimea lor, făcându-l să se simtă în deplinătatea sa.

Astfel, personajul nostru ne învață că fericirea simplă poate fi găsită în cele mai neașteptate locuri și în cele mai întunecate colțuri ale sufletului nostru. Nu trebuie să căutăm în exterior bogății materiale sau succes efemer, ci să ne întoarcem spre noi înșine și să redescoperim frumusețea în lucrurile simple și neînsemnate. Fericirea simplă poartă haine întunecate pentru a ne aminti că adevărata bucurie se află în interiorul nostru, în adâncul ființei noastre, așteptând să fie descoperită și împărtășită cu lumea.


(sursa foto: aici)

Lasă un răspuns

%d