machetedidactice.com

Firescul tăpșanului verilor mele

Fiecare zi în care eu ajung la tăpșanul lecturilor mele mă îndeamnă să fac un laudatio pentru că emoția care mă cuprinde cere așa ceva. Tot pomenesc de acest loc ca fiind unul care vindecă, ingredientele pe care le posedă fiind unele care fac parte din cele mai naturale posibile, nefiind cu nimic speciale ori având capacități nu mai știu eu din ce spectru al fantasticului.
Poate pentru că sunt așa de simple și firești să aibă acest impact?
Nu știu, nu știu să explic de ce, nu știu să spun cum. Nu știu!

Poate asta?!

Totuși ceva s-a schimbat, nu mai e la fel. Percepția mea e alta. Starea e diferită. Cârlige tot mai puține iar eu tot caut să fur de la fiecare câte puțin și nu-mi mai iese.

 

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: