Jurnalele de dimineață anunțau o vreme caniculară datorată valului care vine din Africa. Aștept trei anotimpuri pentru a simți căldura, cea care pentru mine are rol benefic, tămăduitor aș putea afirma fără să greșesc. Nu știu să fi suferit vreodată de căldură așa cum nu știu să-mi fi provocat vreodată disconfort nefiindu-mi niciodată prea cald.
Aud în preajma mea mereu, cel puțin atâta vreme cât soarele strălucește, o sumedenie de voci tânguitoare și dojenitoare despre cât de rău este soarele. Și da, este, dacă nu știi cum să stai cu el la taifas și nu ții cont de anumite reguli de bază.
Nu știu dacă am suferit de insolație vreodată și asta pentru că am o piele care iubește soarele, pigmentul fiind unul potrivit, acest lucru fiind valabil și în cazul copiilor mei. Din 1986 am mers an de an la malul mării, ratând-o doar în primul an pandemie atunci când nu am putut ajunge la ea pierzând rezervarea și tot ce era legat de ea, suferind amarnic. Însă respect niște reguli clare în acest fel problemele ocolindu-ne.
Înainte de a merge la mare facem câteva băi de soare acasă, progresiv, pentru a obișnui pielea cu razele soarelui mai puternice în acest anotimp. Aceste ședințe au loc fie dimineața fie după-amiaza, așa evitând pericolul de a face insolație și a suferi.
Ajunși la mare, în primul rând, suntem extrem de matinali, ora 6:oo găsindu-ne pe plajă, beneficiind de aerosoli și de plaja mai puțin aglomerată. E minunată senzația pe care ți-o dă plimbarea pe malul mării, atunci când valurile se sparg de mal și implicit de picioare iar mirosul de alge și sărat îți inundă simțurile. Am găsit tot soiul de scoici și alte vietăți marine în plimbările noastre de dimineață.
La ora 10:30, cel mai târziu, părăsim plaja și nu am făcut rabat de la acest obicei niciodată. Revenim după ora 16:00, atunci când vipia s-a domolit, nemaiexistând probleme.
Am folosit factor de protecție, mai ales în cazul băieților, dar nu am exagerat niciodată cu el. E adevărat că hidratarea de după a existat mereu, așa cum am băut destule lichide – cu precădere apă – cât a durat vacanța. Nici fructele nu au lipsit, aromele fiind foarte variate.
De ceva vreme, din cauza unei insuficiențe venoase de care sufăr, vizitele la medicul dermatolog sau întețit, bronzul de peste vară persistând tot anul. Acesta, medicul, mă tot atenționează că soarele nu e bun și să nu mai stau așa cum o făceam în tinerețe numai că fără soare eu sunt lipsită de viață. Pur și simplu îmi trag energia de la el, băile de soare fiind vitale pentru psihicul meu. Respect același program, ca din totdeauna, dar nu pot renunța la el, drept fiind că nici nu am probleme care să ceară aceasta, încă. Însă pielea mea, cea care mă învelește și protejează de peste un deceniu, are semne care arată așa cum arată. Pielea s-a lăsat (după ce am trecut prin două sarcini care au avut foarte multe kilograme în plus), premenopauza în care mă aflu de aproape șapte ani regăsindu-se din plin pe ea, la toate adunându-se și o moștenire genetică predispusă la așa ceva. Acum, față de anii anteriori, folosesc un factor de protecție care cred că protejează mintea nu pielea, dar asta este.
Dacă eu mă simt așa de bine și am un tonus pe măsură de ce aș renunța la așa ceva? E drept, mă protejez mai mult ca-n tinerețe, dar nu pot renunța încă. Nu am nici un alt simptom care să mă oprească, iar lecturile pe tăpșanul verilor mele sunt ceva ce nu știu cum să descriu în cuvinte. Vara este anotimpul în care eu citesc cel mai mult, cu o plăcere autentică, benefică, molipsitoare pentru cei din jurul meu.
Deci o întrebare nu-mi dă pace în acest anotimp: ce, cum, cât este bine pentru fiecare?! Iar răspunsul îl știe, simte fiecare pe propria piele.
