Ajunseră la mijlocul drumului, când Vulpoiul, oprindu-se deodată în loc, spuse păpușii!
– Vrei tu să-ți înmulțești banii?
– Cum?
– Vrei tu, ca din ăști cinci bani de aur, să faci o sută, o mie, doua mii?
– În ce chip?
– Foarte ușor. În loc să te întorci acasă, hai cu noi.
– Unde să merg?
– În Țara Neghiobilor.
Pinocchio se gândi puțin, apoi zise cu hotărâre:
– Nu, nu vreau să merg. Acum sunt aproape de casă, mă duc că mă așteaptă tata. Cine știe, bietul unchiaș, cât o fi oftat ieri când a văzut că nu mă mai întorc. Am fost un copil neascultător și bine îmi spunea mie Greierașul-vorbitor: „copiii neascultători n-or să aibă parte de nimic pe lume”. Și numai eu știu cât am suferit că nu l-am ascultat; chiar aseară în casa lui Mănâncă-foc era s-o pățesc de-a binelea… Brrr!… Numai când mă gândesc mi se face părul măciucă!
Ca în poveste, mulți cred că se gândesc ce bine ar fi să se poată înmulți banii în acest mod. Doar că, în realitate, pentru bani se trudește mult și atunci când îi ai te gândești de două ori înainte de a-i cheltui.
Cum la noi s-a schimbat scara de valori și teancurile de bani trec dintr-un buzunar în altul fără să se fi depus vreun efort, achiziționându-se produse extrem de scumpe fără a valora atât e bine să luăm aminte la pățania lui Pinocchio și să tragem învățămintele necesare pentru a ști cum anume să procedăm.
Ar fi indicat să le aducem în atenție copiilor această poveste din care nu doar asta au de învățat, dar și multe altele. Așa cum ar fi bine să vorbim și despre conștiință un concept de care vor avea nevoie întreaga viață.
