machetedidactice.com

„Măgărușul și îngerașul” de Otfried Preußler alături de spiridușii Anei

După îndelungi restricții iată că am reușit să mă reîntâlnesc cu spiridușii Anei pentru a încheia anul așa cum se cuvine din punctul de vedere al atelierelor. Am avut așa niște emoții și am căutat destul de mult o variantă care să-mi permită să mă joc cu ei o zi întreagă.

După îndelungi variante am ales ca postament cartea scrisă de Otfried Preußler și știu și de ce am ales-o pentru că mă leagă amintiri de neuitat de acest autor, atunci când am citit cu Luca Krabat.

„Krabat” de Otfried Preußler o poveste despre magie neagră și iubire

Nu este o carte pentru copii atât de mici, așa cum sunt spiridușii Anei, dar este o carte care mie mi-a rămas la suflet în ciuda subiectului abordat. Atunci când va veni vremea ei, să nu o ocoliți.

Așadar, pe postamentul acestei cărți am organizat întreaga activitate.

Am pregătit secvențe din poveste pe care le-am afișat pe flip-chart în timp ce citeam. Așa puteau urmări toți copiii imaginile care sunt extrem de sugestive, ilustrații semnate de Christiane Hansen.

Măgărușul și îngerașul este o poveste ce redă atmosfera magică a Crăciunului și ce perioadă mai potrivită puteam avea pentru a o cunoaște?

Povestea este despre un măgăruș care se trezește într-o dimineață și o mai găsește pe mama lui lângă el. Află de la un îngeraș, mai atipic de altfel, că aceasta este plecată la Bethleem, lângă iesle, unde îl încălzește cu răsuflarea ei pe pruncul sfânt Iisus.
Îl întreabă pe măgăruș dacă dorește să meargă acolo, și așa pornesc într-o aventură. Pe măsură ce merg, li se alătură două mămici și o bunică, nevasta brutarului împreună cu familia, un păstor cu turma lui, doamna de la crenwursti calzi și polițistul, o vulpe, două veverițe și trei iepuri și pădurarul.

După ce povestea a fost auzită, am trecut la o analiza. E un exercițiu pe care-mi place să-l fac iar Ana este un ajutor de nădejde în a dirija lucrurile, cu atât mai mult cu cât ea îi cunoaște pe fiecare pe-ndelete.
Am identificat ordinea intrării personajelor în poveste.
Am analizat cuvintele mai puțin cunoscute, s-a despărțit în silabe, s-au rostit cuvintele la plural și s-au căutat sinonime.
Am jucat un joc minunat în care s-a pornit de la un cuvânt pentru ca la final să avem o propoziție din douăzeci de cuvinte, câți copii erau prezenți.

Mai apoi s-a trecut la probleme de matematică și atmosfera a fost una care ar trebui să se regăsească în toate școlile: cald, voie bună, idei multiple, dialog, creativitate.

După atâta muncă copiii au avut parte de un dulce și o altă poveste de data asta despre cum erau Crăciunurile noastre, ale copilăriei noastre, atunci când nu se mai găseau nici de unele.
Am servit copiii cu turtă dulce de mai multe tipuri, cu mandarine și banane, dar și cu o ceașcă de ceai cald. Delicioase au fost toate, trebuie să mă credeți pe cuvânt.

Secvența de meștereală a fost așteptată și apreciată de copii, aici având drept provocare confecționarea unor spiriduși, cum altfel și a unor felicitări.

 

S-a dansat, s-a colindat, a fost o atmosferă pe cinste care mi-aș fi dorit să nu se mai termine.


Mulțumesc frumos, spiriduși iscusiți!
Mulțumesc, Ana!
Sărbători cu sănătate și bucurii tuturor și să ne revedem cu bine în anul ce urmează!

Lasă un răspuns

%d