A fost nevoie să se adune 9 ani de scris pe acest blog să ating această performanță. Pentru că da! așa o socotesc o performanță.
De ce?
Pentru că am scris cu consecvență, de multe ori zile la rând iar din august mi-am setat un tipar de a scrie zilnic și așa acum, când scriu aceste rânduri, am ajuns la 177 de zile consecutive pe Machete didactice.
Dintr-un total de 2770 de articole, atâtea câte au rămas după ce am trecut pe domeniul propriu, 2766 se află pe site, am 3 ciorne și 1 postare în privat.
Privind în urmă pot declara, cu simț de răspundere, că am învățat foarte foarte mult, mi-am pus la punct anumite probleme care erau legate de limba română cu tot ce înseamnă ea. Am acumulat multe informații noi așa cum am cimentat altele vechi.
S-au adunat zeci de cărți pentru copii, tineri și adulți, cărți despre care am scris cu nebănuită bucurie dorind a ajunge în fața cât mai multor oameni
Atelierele pe care le-am făcut alături de copii sunt consemnate aici așa putând răsfoi și făcând călătorii în trecut ori de câte ori simt că am nevoie de așa manevre.
Am crescut organic, cum spune un colaborator al meu, fără a investi în publicitate. Nu știu dacă e bine sau rău și cum s-ar fi derulat lucrurile dacă aș fi procedat diferit. Astea sunt rezultatele acum, o consecință a deciziilor luate de mine.
Despre începutul acestui proiect am mai scris, acum dorind a mulțumi Alinei, Cameliei și lui Mircea, îngerul păzitor al acestui blog. Fără susținerea lui nu aș fi ajuns aici, ajutorul dat fiind neprețuit.
Cam așa stau lucrurile acum. Ce va fi nu am de unde ști. Sper doar să mai am puterea și ocazia să mai adaug pagini la acest jurnal al vieții mele, una a unui pământean obișnuit care se străduiește să facă bine în pătrățica asta de univers unde-i curge viața.