machetedidactice.com

Ecosistemul pe înțelesul celor mici

Acum, când pământul nostru supus la nenumărate manevre care mai de care mai toxice și periculoase ne atenționează tot mai clar că trebuie să intervenim pentru a stopa agresiunile, am considerat mai binevenit ca niciodată să analizez alături de câțiva copii de gimnaziu cum stă treaba cu ecosistemul, ce cuprinde el și care este acțiunea noastră asupra lui.

Sunt mulți termeni pe care mulți dintre adulți nu-i știu, dar ce-i mai grav că în necunoștință de cauză provoacă mai multe stricăciuni decât își pot închipui.

Înainte de a afla noii termeni, am recapitulat câteva medii de viață, fiecare dintre copii enumerând câteva caracteristici.

Pentru factorii biotici și cei abiotici am confecționat un material, care am considerat eu că va avea un impact vizual semnificativ așa informațiile fiind asimilate mai ușor.

 

Pe aceste rondele copii au scris pe o parte factori abiotici – biotopul care cuprinde factorii fără viață, reprezentând locul în care trăiesc viețuitoarele. El este format din substrat și este reprezentat de elementele minerale și organice ce intră în componența solului, apei, aerului și factorilor climatici.
Aceștia pot fi:
– geografici – altitudine, latitudine
– geologici – tipul stratului, rocă, tipul solului, tipul apei
– mecanici – vântul, incendii, inundații
– fizici – lumină, umiditate, temperatură
– chimici – compoziție chimică a solului

Pe partea cealaltă a rondelelor au scris factorii biotici – biocenoza care este alcătuiră din totalitatea viețuitoarelor care trăiesc într-un biotop.

Unitatea dintre biotop și biocenoză formează un ecosistem.

La acest moment am oferit copiilor două planșe printate și laminate, una pentru suport alta pentru a fi decupată în vederea completării suportului. I-am invitat să observe imaginile și să răspundă unor cerințe.

Am avut și eu o planșă foarte mare pe care am completat-o odată cu ei.

Pornind de la faptul că în natură animalele și plantele nu pot trăi izolat, ele grupându-se în anumite comunități am vorbit despre aceste relații care se formează și am descoperit că ele sunt de trei tipuri:

relații de hrănire
relații de apărare
relații de reproducere
Se iscă niște discuții așa de frumoase și faptul că fiecare este ascultat, aprobat ori combătut dacă este cazul, dă copilului o stare aparte, aceea că glasul lui contează și că-și poate exprima părerea fără teama de a fi certat, eliminat ori, mai rău batjocorit.
Și așa am ajuns la grupa producătorilor și cea a consumatorilor și am notat faptul că există mai multe feluri de consumatori.
Consumatori primari – animale care se hrănesc cu plante, acestea numindu-se fitofage
Consumatori secundari – animale zoofage, care se hrănesc cu consumatorii primari
Consumatori terțiari – animale care se hrănesc cu consumatorii secundari
Consumatori cuaternari – animale care se hrănesc cu consumatorii terțiari.
Am descoperit că tot în categoria consumatorilor intră animalele omnivore, cele care consumă atât hrană vegetală cât și animală. După moartea producătorilor și consumatorilor intervin descompunătorii (bacterii și ciuperci microscopice) care descompun substanțele organice din resturile vegetale sau animale în substanțe anorganice. Mineralele sunt redate biotopului, astfel asigurându-se calea circulației materiei în ecosisteme.
Am mai notat un lucru, clasificarea ecosistemelor în funcție de intervenția omului în naturale și artificiale ți în funcție de mediul de viață în terestre, acvatice, subterane.

Finalul a aparținut unui breloc ierbar ori semn de carte la alegere, aici copiii alegând diferite plante uscate de mine de-a lungul timpului. Au mai fost folosite și alte materiale auxiliare cum ar fi benzi de mătase cu diferite modele și de diferite culori, pene, abțibilduri etc.

Cum a trecut timpul? Ca vântul și ca gândul!

Omul poate stăpâni natura cât timp ține seama de legile ei.
Grigore Antipa

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: