machetedidactice.com

„Toți copiii librăresei” de Veronica D. Niculescu

Primul lucru pe care-mi vine să-l spun, acum că am terminat de citit și ultima pagină este că nu-mi doream să se termine. Am așteptat să treacă o noapte peste toate trăirile și să se așeze ce era de așezat așa putând înțelege mai bine cum stau lucrurile. Finalul este unul care mă face să sper că poate exista și o continuare chiar dacă în mintea mea ea deja se țese așa cum îmi place să cred că se petrece în mintea tuturor celor care au citit povestea Silviei și au rezonat cu ea.

În această poveste mă regăsesc și eu, cea care eram în plină etapă adolescentină în perioadă descrisă aici. Totul îmi este extrem de familiar, pot vizualiza produsele pomenite fără a fi necesară nici o cercetare. Știu ce miros avea săpunul Duru și Perlanul, cum arăta ciocolată cu Scufița Roșie pe etichetă, nemaipomenind de puiul albăstriu atât de râvnit de mulți.

Povestea Silviei, cea care a trecut printr-un viol despre care nu se vorbește atât de mult, dar care se regăsește în multe dintre trăirile ei, dragostea care părea a fi trainică și durabilă terminată cu apariția unei gravidii atât de stigmatizată în acea perioadă, este una care te face să-ți dorești să afli mai multe.

Îmi amintesc, ca azi, că am avut o colegă care a rămas însărcinată în clasa a XII-a cu prietenul ei cu care era împreună de 4 ani și care în momentul în care a aflat „grozăvia”, a dispărut. Prietenul. Părinții ei, spre deosebire de ai Silviei, au tratat problema cu înțelepciune și au fost alături de ea până s-a născut copilul și după aceea. Tot așa de bine-mi amintesc cum imediat ce a născut, era în vara anului în care terminasem liceul, am fost acasă la ea, în rodin, toți foștii ei colegi, 35 la număr și sunt câteva secvențe pe care nu se pot uita, ba chiar mi le amintesc cu lux de amănunte.
Cum poți să uiți o mogâldeață de fetiță, ca un îngeraș, îmbrăcată în volane roz în mijlocul unor adolescenți de 18 ani?
Am dat-o din mână-n mână și am drăgălit-o, privit-o, îmbrățișat-o ca pe-o păpușă vie ce era.
Mama s-a căsătorit cu tatăl ei, la un moment dat, pentru că peste ani să rupă această relație fracturată din început. Acum, păpușa de odinioară este la rându-i mamă, reușind să păstreze o relație cu ambii părinți.

Revenind la Silvia și modul prin care a trecut ea gravidă fiind, te încearcă tot soiul de sentimente, paleta lor fiind vastă din registre diferite. Nu poți să nu te întrebi dacă istoria nu se va repeta răspunsul aflându-l la finalul romanului.
Lumea în care trăiește Silvia și mâna de personaje care o înconjoară mi-e foarte familiară. Alimentara, Merceria, Ceasornicăria, Aprozarul, Poșta, Cofetăria, Parfumeria și restul sunt pentru mine extrem de vii, amintirile olfactive făcând asocierile de neuitat.
La Parfumerie mergeam și stăteam cu nasul în vitrinele prin care se zăreau foițele de săpun așezate o perioadă de timp alături de cutiuțele cu fluturași, cele în care aveam să aflu mai târziu se ascundeau prezervativele.
La Librărie, mirosul de petroxin te întâmpina de la intrare și-ți zăbovea în nări multă vreme după ce părăseai locul, așa cum scârțâitul dușumelelor tulburau timpanele tot pentru un timp mai îndelungat. Era o doamnă librăreasă foarte serviabilă și răbdătoare și nu mă grăbea niciodată de acolo. Îmi aduc aminte, cu destulă acuratețe, chiar cum erau așezate produsele în raft și locul în care florile de plastic, ori mătase aduceau o pată de culoare care înveselea locul acela atât de întunecat. Chiar așa? Oare în toate librăriile din acea perioadă era întuneric?

Silvia este o persoană delicată, gingașă și fragilă care interiorizează situațiile pe care le trăiește. Poveștile ei se împletesc cu cele ale celorlalte personaje, unele nu prea vesele de altfel. Totul capătă culoare când în viața Silviei apare Roland, ceasornicarul de a cărei existență nu știa nimic chiar dacă lucra alături de ea de ani de zile.

Nu vreau să povestesc mai mult pentru că merită să aflați singuri toată povestea atât de iscusit scrisă de autoare. Nu știu cum o veți percepe asta depinzând foarte mult de anii pe care-i aveți, dar sper să vă determine să citiți și restul cărților pe care le-a scris Veronica D. Niculescu. Spor!

Vă citesc un fragment din carte pentru a vă spori curiozitatea. Cartea Toți copiii librăresei o puteți achiziționa la un preț foarte bun.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: