„Floricele pe câmpii/ Hai să le-adunăm copii, asta-mi tot vine în minte, în buclă, de când mă gândesc la ce titlu să pun acestui articol în care să notez clipele minunate pe care le-am petrecut alături de niște copiii super, super, super.
Într-o perioadă în care iarna se joacă de-a v-ați-ascunselea cu primăvara și în care noi sunt dornici de soare, verde crud și mai multă căldură, o vorbire despre câmpie și formele de relief ale țării noastre a fost mai mult decât binevenită. Un subiect destul de complicat de abordat atunci când vine vorba de vârste mai mici, dar nu imposibil și provocator.
Mai vorbisem cu copiii despre munții Carpați și formele principale de relief, aici referindu-mă la podișuri, dealuri, câmpii, deltă (unitățile principale) însă acum am trecut mai departe.
Subunitățile de relief ale României, ele au fost analizate și localizate pe hartă. Pentru asta, am confecționat o hartă mare, înaltă de 150 cm și tot atât de lată pe care erau delimitate acest forme de relief.
Special am lăsat-o oarbă pentru ca elevii să o poată completa, așa consolidând procesul de învățare. I-am invitat, pe fiecare pe rând, să scrie ce forme de relief recunosc și așa primele pe hartă au apărut Munții Apuseni și Podișul Sucevei și odată cu ele și pofta de cunoaștere mai aprofundată. Au urmat Masivul Dobrogei de Nord și Podișul Dobrogei Central și cel de sud știute pentru că printre ei sunt pasionați de geografie care posedă un bagaj de cunoștințe superior nivelului care se studiază la clasă.
După ce fiecare a notat atât pe harta mare cât și pe cele pe care le-au primit formele pe care le știau, am trecut la cele mai puțin cunoscute și am încercat să fac câteva asocieri pentru a putea fi ținute minte mai bine. Vreau să spun că nu puține au fost cazurile când au reușit să realizeze asta, dându-le doar câteva puncte de reper și cred că acum, având și această asociere vizuală, noțiunile să se fi așezat mai temeinic. Sunt convinsă că repetându-le, vor fi știute la un moment dat.
După ce am reușit să completăm toată harta, am provocat copiii la un rebus pe care l-am luat de pe site-ul twinkl.
Aici a fost o întrecere și multe dintre cerințe au fost soluționate fără ajutor.
Următoarea etapă a fost aceea în care am vorbit despre câmpiile din țara noastră. Pentru ca informațiile să aibă un postament mai atractiv, am confecționat o floare a soarelui, pe fiecare petală, șase în total, urmând a fi scrise caracteristicile acestei forme de relief și tot ce este legat de ea. Noțiunile de poziționare, climă, soluri, faună, floră, resurse, toate au apărut pe petalele florii.
Câmpiile din țara noastră completează relieful spre sud și vest. Sunt cele mai joase și netede forme de relief. Datorită climei prielnice și solurilor roditoare, vegetația naturală de stepă a fost înlocuită de oameni cu diferite culturi agricole. Câmpia Română și Câmpia de Vest reprezintă principalele regiuni agricole ale țării, în care se cultivă grâu, porumb, floarea soarelui, orz, ovăz ori secară. În subsol, ambele câmpii prezintă zăcăminte de petrol și gaze naturale.
Mijlocul florii pe care am oferit-o copiilor pentru a fi asamblată a fost făcută din tul și pânză în interiorul căreia am pus semințe din culturile ce cresc pe câmpiile noastre.
Copiii au completat mai întâi petalele pentru ca mai apoi să le asambleze, așa putându-le manevra mai ușor fiecare petală având dimensiunea unei coli A4.
Câmpia Română este situată în partea de sud-est de-a lungul Dunării și este traversată de văile largi ale râurilor Jiu, Olt, Argeș, Ialomița care vin dinspre munți și se varsă în marele fluviu. Ca înfățișare generală, relieful său cuprinde suprafețe mai înalte și puțin netede, în partea nordică, spre Podișul Getic, suprafețe foarte joase, care ajung chiar la 10 metri în partea de est și pe cea mai mare întindere suprafețe largi și foarte netede. În regiunile estice, mai secetoase au fost amenajate canale de irigație prin care se aduce apa necesară în agricultură. În această unitate geografică se află numeroase sate și orașe. Cel mai mare oraș este București, capitala țării noastre, situat în Câmpia Vlăsiei.
Câmpia de Vest este situată în vestul țării, până la granița cu Ungaria și Serbia. Spre est se întinde până la marginea dealurilor, în cuprinsul cărora pătrunde de-a lungul râurilor.
Cuprinde porțiuni mai înalte, ce depășesc 100 m și porțiuni mai joase. Câmpia de Vest este o regiune cu populație numeroasă, cu sate multe și orașe mari.
Pe petalele unde erau scrise fauna și flora mai trebuiau lipite imagini pentru ca informațiile să fie mai complete. E o modalitate la care copiii reacționează foarte bine, aceasta de a face un mix de abordări pentru că nefiind doar scrisul care să-i plictisească, totul devine mai provocator.
Cât am vorbit despre câmpia câteva imagini mi s-au tot rulat în minte, obsesiv. De unde se vede că dorul de vară, soare, verde este mistuitor! Și m-am gândit că nu ar fi rău deloc de mers în mijlocul naturii și făcut așa lecții. E de reținut!
