Așa cum se petrece de multe duminici încoace, cam de prin primăvara trecută de când cu pandemia care ne-a închis în case, la ora 18:00 mă așez în fața calculatorului nerăbdătoare să văd ce subiecte mai aduce în atenția noastră și a mea, pentru că sunt mulți cei care urmăresc aceste intervenții, domnul profesor Ovidiu Pânișoară.
Am mai scris despre întâlnirile cu dumnealui și beneficiile acestora însă astăzi nu am cum să nu pomenesc despre ultima temă abordată și anume „Despre părinți dificili. Ce părinți avem la clasă?”.
Eu nu sunt cadru didactic, așa cum am tot menționat de câte ori a fost nevoie, dar sunt părinte care interacționează din această postură de peste douăzeci de ani cu profesorii și mă interesează anumite aspecte legat de acest subiect. În definitiv, fac parte din masa celor despre care domnul profesor vorbește astăzi și ar fi fost păcat să pierd tocmai această analiză.
În spatele oricărui părinte se află un copil. Acesta, părintele, poate fi o trambulină ori o piedică pentru copil prin atitudinea pe care o adoptă. Sunt oameni dificili și părinți dificili care produc probleme la clasă.
În cadrul tipologiei de oameni dificili veți găsi și colegi de la școală și copii – adulți în devenire.
Ce facem, despre cine este vorba și cum reacționăm noi?
Primul pe lista de preferințe a domnului profesor este părintele știe tot despre care spune așa:
Este cel care întotdeauna știe să-și dea ție, profesor, o lecție de pedagogie. El știe cum să-și crească propriul copil, deci nu trebuie să-i spui acest lucru chiar dacă, într-adevăr, există deficiențe în educația copilului nu ai cum să-i spui pentru că el știe deja. De fiecare dată când vrei să-i oferi un sfat sau să-i spui ceva va reacționa imediat defensiv, va spune: „dar eu știu asta… am citit asta”, ba mai mult, câteodată va fi destul de agresiv.
Este un părinte activ, dar nu neapărat pozitiv însă citește, se informează nu neapărat la nivel profund, dar știe câte ceva din fiecare lucru și vine să-ți servească de fiecare dată această replică: „eu știu mai bine ca tine”.
Domnul profesor spune că va fi foarte greu de lucrat cu acest tip de părinte pentru că acest părinte pornește de la ideea că el își dorește să știe multe pentru a-și ajuta copilul, dar încercând să ia câte ceva din fiecare și nemaiascultând nici un sfat care ar veni din partea altor persoane avem de-a face cu un părinte dificil. În acest caz, profesorul trebuie să demonstreze că știe mai multe decât el în anumite lucruri, dar nu într-un sens de atac pentru că vine deja pe această poziție și pentru că știe, să-i oferim cărți. Acest tip de părinte va fi partenerial cu profesorii și nu împotriva lor.
Al doilea tip de părinte este încăpățânatul, acest tip de părinte care dacă i-a întrat ceva în cap, dacă a rămas cu o anumită idee nu i-o mai scoți orice ai face, orice s-ar întâmpla. El rămâne cu ideea cu care a venit. E complicat de lucrat cu el pentru că timpurile se schimbă, pentru că educația se schimbă, pentru că copiii sunt altfel, dar el va rămâne în continuare cu ideile lui. Aici există un anume tip de încăpățânat numit rigidul, o persoană care a rămas cu ideile despre educație de pe timpul copilăriei sale și va considera de fiecare dată că doar acele idei sunt bune.
Auto centrații– cei care se consideră buricul pământului, numai ei sunt importanți. Vor bate cu pumnul în masă și să spună: „copilul meu e important”… „al meu este important”. Dintre aceștia, un tip aparte este V.I.P.-ul, vedeta care are și o funcție care va veni și va spune: „știți cine sunt eu?”
Indecisul nu se hotărăște niciodată. De obicei este o persoană anxioasă. Cu indecisul este greu pentru că trebuie să-i fie oferită o stabilitate, o încredere.
Martirul un alt tip de părinte dificil, cel care se sacrifică pentru copil. El se și plânge de asta. Un tip de om care dorește să se plângă, dar și să fie apreciat pentru această decizie.
Lupul moralist e cel care îți caută greșeala pentru a-ți face observație. El tot timpul spune: „se putea face altfel!” Un tip aparte de lup moralist se numește nemulțumitul, cel care tot timpul spune că ceva nu funcționează.
Perfecționistul este cel care este atent la fiecare element, la fiecare greșeală, la fiecare secundă care s-ar putea pierde. Vrea și copilul lui să fie la fel. O persoană care e pe undeva obsesivă, stresat de control.
Dictatorul, un tip de părinte care îi place să se amestece în viața tuturor. El vă spune orice încercând să vă controleze.
Escrocul de obicei încercă pe cât posibil să obțină mici avantaje, note mai mari pentru copilul lui.
Pesimistul este un depresiv, cineva care tot timpul i se îneacă corăbiile. Este o persoană supărată, tristă, tot timpul va fi rău pentru această persoană.
Entuziastul, n-ar fi rău, dar durează foarte puțin. În două zile a dispărut!
Nesupusul este o persoană care nu dorește să fie supusă unor reguli oricare ar fi ele. Este o persoană sătulă de reguli și dorește să nu mai existe.
Visătorul este un tip de persoană care tot timpul are gânduri mărețe, nu entuziaste. Tot așteaptă să fie bine, dar nu face nimic în acest sens. Un visător părinte va avea, probabil, un visător copil. Acest copil nu strică clasa, se uită pe pereți, dar este pierdut de dascăl pentru că el, tot timpul, se gândește la altceva.
Cum anume se procedează cu tipurile de persoane prezentate mai sus de domnul profesor puteți afla urmărind înregistrarea de mai jos. E foarte interesantă și lămurește multe dintre necunoscutele prezente. În definitiv, fiecare dintre noi ne încadrăm într-un tip ori poate în mai multe, în funcție de situație. Doar că, misiunea unui dascăl nu este aceea de a schimba părintele ci de a găsi o cale de colaborare cu el în beneficiul elevului/copilului.
Pe părinți nu poți să-i schimbi însă se poate găsi o cale de comunicare cu ei dacă se dorește și dacă cel de la catedră are abilitățile și cunoștințele necesare pentru a face așa ceva.
Am avut parte de o prezentare minunată, argumentată pentru care domnul profesor merită tot respectul și felicitările. Din calitatea de părinte interesat eu l-aș ruga să se gândească la următoarele: oare, încăpățânatul, V.I.P-ul, indecisul, martirul, lupul moralist, perfecționistul, dictatorul, escrocul, pesimistul, entuziastul, nesupusul nu se regăsesc și printre profesori? Și l-aș mai ruga, dacă îndrăzneala nu este prea mare, să ne învețe cum să ne comportăm cu ei și ce atitudine să luăm, noi, părinții. Mulțumesc frumos!
