Am ales ca în ultima săptămână din prima lună a anului să aduc în fața copiilor un subiect extrem de interesant (ca multe altele, desigur!) acela al plantelor și ce ține de ele, atât cât se poate înțelege la nivel preșcolar și școlar mic.
E interesant și fascinant pentru copii pentru că este momentul când sub ochii tăi, aproape, dintr-un grăuncior răsare o plăntuță firavă și gingașă care cu timpul devine mai viguroasă și dă rod.
Ei, pentru toate astea este nevoie de timp, programarea tuturor activităților, o structurare a lor pe etape, răbdare și determinare.
În acest sens, am cumpărat două mini sere, diferite ca formă, pe care cei mici să le poată folosi în activitatea de urmărire a subiectului propus.
O pungă de pământ, mai multe plicuri cu semințe, etichete pentru ce aveau de răsădit și multă curiozitate a fost în prima zi.
Ca ajutor în procesul de plantare am ales planșele de pe twinkl, moment minunat pentru ca cei mari să poată citi.
Cărțile care mi-au fost de ajutor sunt Să cunoaștem florile de la Editura Aramis și cartea apărută la editura Frontiera, Cum crește grădina mea de Gerda Muller.
Aceste informații au fost consolidate cu ajutorul unor fișe, mai multor tipuri de fișe, pe care le-am împărțit de așa natură încât să acopere întreaga săptămână, cerințele fiind multiple. Fișele au fost și pentru limbă și comunicare, dar și matematică.
Nu am omis a aduce în fața copiilor o plantă vie la care să poată observa rădăcinile, tulpina și frunzele. Este vorba de busuioc pe care l-au analizat mai în amănunt decât am crezut și despre care, la un moment dat, unul dintre copii mi-a spus că miroase foarte frumos, a… lavandă. 🙂
Acolo unde se cerea punerea în ordine a etapelor necesare plantării s-a cerut folosirea foarfecilor pentru a le decupa.
Dacă vă întrebați ce este cu creioanele colorate de mai jos, ei bine, ele sunt tulpinile florilor!
Un moment interesant a fost acela în care copiii au făcut experimentul cu florile care-și schimbă culoarea petalelor, numai că el nu a ieșit atât de clar cât mi-aș fi dorit, florile utilizate – trandafirii – nefiind așa receptivi precum crizantemele ori garoafele pe care, din păcate, nu le-am găsit atunci când le-am căutat.
Dar chiar și așa, marginea multor petale au căpătat dantelării albastre ceea ce a însemnat că efortul lor nu a fost în zadar.
La matematică a prins jocul în care am folosit zarurile, copiii mai mari având de socotit – adunat, în acest fel completând bulinele pe care erau scrise cifre. Pentru cei mici, cifrele au fost de la 1 până la 6.
Floarea de mai sus am folosit-o și la realizarea unui craft atunci când au decupat bulinele de pe petale, au lipit apoi floarea pe folie autocolantă transparentă, în locul decupat copiii lipind biluțe făcute din hârtie creponată multicoloră.
S-au regăsit și labirinturi de completat și mai multe fișe de colorat așa cum au mai fost și alte crafturi cu tema dată.
Unul dintre ele, Coronița florilor cu numele tău le-a dat ceva bătăi de cap, aici referindu-mă la etapa cu decupatul, pentru că florile erau cam complicate și mai ales subțiri.
Altă activitate de îndemânarea a fost aceea când s-a realizat un colier cu o floare, cum altfel?, dar unde eu am urmărit șnuruirea, la care nu au întâmpinat nici un fel de probleme. Din contră, dacă mai erau câteva plicuri cu mărgele tot nu era suficient.
A existat și un craft dulce, Lollipop flower, unul extrem de interesant pentru că le-a oferit posibilitatea de a reconstitui floarea cu toate părțile ei componente. Florile și frunzele au fost decupate din hârtie cartonată, tulpina făcută cu hârtie autocolantă de culoare verde iar rădăcinile din sfoară.
De-a lungul zilelor ce au alcătuit această săptămână am jucat mai multe jocuri în care am urmărit modul în care-și coordonează mișcările, felul în care se exprimă și gesturile care însoțesc verbalizarea. De multe ori răspunsul la întrebări se găsesc în gesturi la care trebuie să fii foarte atent pentru a putea elimina ori adăuga ceea ce este necesar. La capitolul mimă a fost o veselie care pe mine m-a umplut de energie și voie bună. Să mai pomenesc de ei?
Dacă ați crezut că am omis Calendarul naturii, ei bine, nu! pentru că rutina nu trebuie să dispară, copiii fiind deja familiarizați cu ea, făcând aceste etape fără ajutorul ori la cererea mea.
O săptămână plină de culoare și… clorofilă, veselie și curiozitate. Dacă vă întrebați ce s-a petrecut într-o săptămână cu serele noastre, ei bine, fericirea a fost maximă că a ieșit un dovlecel. M-a salvat!
