Seara trecută, de la ora 19:00, m-am așezat nerăbdătoare în fața calculatorului pentru o întâlnire cum n-am mai avut parte până acum. Urma să-i văd și ascult pe unii dintre scriitorii pe care-i îndrăgesc, citesc și urmăresc ei fiind un reper al literaturii noastre contemporane.
Știu, nu e același lucru ca atunci când mergi într-o librărie să asiști la așa ceva, atmosfera, freamătul, aromele de parfumuri fine și cărți proaspete lipsind, însă eu sunt fericită că am acces ceea ce înainte de molimă nu era posibil. De când cu întâlnirile virtuale, am mai asistat la lansări de carte însă niciodată ca acum, cu așa ritmicitate și, mai ales diversitate.
Am scris, de câte ori am simțit nevoia, de bucuria pe care ți-o oferă aceste clipe și de energia pozitivă și vibe-ul pe care ți-l dau. Dar mai știu că sunt persoane care înainte mergeau la așa manifestări cu mare freamăt, schimbarea de astăzi producându-le o stare de nervi și nemulțumire. Le cred, înțeleg și accept îndârjirea lor de a asista în acest format însă eu sunt la polul opus.
Pentru Editura Humanitas, anul 2020 a fost un an aniversar, o cifră plină, treizeci de ani care urmau a fi sărbătoriți așa cum se cuvine, numai că pandemia a deturnat tot ce era planificat, oamenii fiind nevoiți să se regrupeze și să caute alte modalități de a-și face cunoscute creațiile.
Grupul Humanitas
Fondată în 1990 de Gabriel Liiceanu, Editura Humanitas a devenit în decurs de douăzeci de ani Grupul Humanitas, un holding cultural care reuneşte firme independente juridic, însă având evidente legături între ele – Editura Humanitas, Editura Humanitas Fiction, Societatea de difuzare Librăriile Humanitas.
Profilul iniţial de ştiinţe umaniste al Editurii Humanitas este astăzi mult extins, editura publicând în prezent atât literatură, filozofie, religie, ştiinţe sociale şi politice, istorie şi memorii, cât şi carte de ştiinţă, carte practică, albume de artă, carte pentru copii şi carte şcolară. Peste 300 de titluri pe an apar în zecile de colecţii şi serii de autor ale editurii, al cărei portofoliu cuprinde numele celor mai importanţi autori clasici, moderni şi contemporani.
Editura Humanitas Fiction, iniţial un departament al Editurii Humanitas, a devenit o companie de sine stătătoare în august 2007 şi este dedicată literaturii străine. Humanitas Fiction a pornit la drum cu portofoliul bogat al colecției „Raftul Denisei“– prima şi singura colecţie personalizată din România, coordonată de Denisa Comănescu, o colecţie de literatură modernă şi contemporană –, la care s-au adăugat, de-a lungul anilor, peste zece serii de autor.
Împreună, Humanitas și Humanitas Fiction au publicat peste 6000 de titluri.
Librăriile Humanitas S.A. a fost înfiinţată ca societate juridică de sine stătătoare în 1993, iar în prezent dispune de o reţea de 16 librării în toată ţara care comercializează cărţile Humanitas şi ale altor 300 de edituri, alături de audiobook-uri, muzică, filme.
Anul acesta am apucat și eu să citesc câteva dintre titlurile proaspete „Prevestirea” de Ioana Pârvulescu, „Recviem vesel pentru tata” de Radu Paraschivescu fiind două dintre cele amintite. Pentru că am uitat să menționez că la această întâlnire au fost prezenți Ioana Pârvulescu, Tatiana Niculescu, Mircea Cărtărescu și Radu Paraschivescu moderator fiind Gabriel Liiceanu.
Cele mai iubite cadouri – cele mai bune cărți a cuprins o serie de titluri recomandate de cei cinci scriitori, cărți apărute la Editura humanitas, cum altfel.
Iar lista și câteva dintre gândurile lor arată așa:
Ioana Pârvulescu: „Nu-mi amintesc nici când am primit prima carte nici când am dăruit prima carte”
Aceasta înseamnă desăvârșirea caracterului: să trăiești orice zi ca și cum ar fi ultima fără să fii agitat, fără să fii amorțit și fără să fii ipocrit.
Marcus Aurelius
Regina Maria gânduri pentru vremuri grele – Tatiana Niculescu
Mama. Ultima îmbrățișare – Frans de Waal
Marcus Aurelius – Gânduri către sine însuși
O mie și una de nopți volumul II
Viața e în altă parte – Milan Kundera
Radu Paraschivescu:
Fericirea este suma tuturor necazurilor de care nu ai avut parte.
M. Montagne- Eseuri
Cristian Preda- De ce ațipesc parlamentarii
David Mitchell- Conacul Slade
George Saunders- Pastoralia
Tatiana Niculescu:
Ana Blandiana- Soră lume
Ștefan Liiceanu- Arcașul fără arc, povești și pilde
Ludmila U.- Cazul doctorului Kukoțki
Alexsandr S.- O zi din viata lui Ivan Denisovici
Ioana Pârvulescu- Prevestirea
Gabriel Liiceanu- Iisus al meu
C. S. Lewis- O radiografie a suferinței
Radu Paraschivescu- Recviem vesel pentru tata
Mircea Cărtărescu:
Ernesto Sabato- Despre eroi și morminte
Milan Kundera- Viata e in alta parte
T. Niculescu- Regina Maria, gânduri pentru vremuri grele
Jim al-Khalili – Extratereștrii
Comentarii au fost multe felurite, dar au predominat cele laudative, urările pentru final de an fiind în prim plan. Important este tonul în care au fost scrise, transmise pentru că se știe cum se desfășoară acest fapt în mediul virtual.
Mircea Cărtărescu a pus degetul pe rană. Nu este vina Editurii Humanitas, dimpotrivă. Problema este că nu se citește în România. Humanitas a devenit un microcosmos în care se învârte un nr. din ce în ce mai mic de particule. Aici am avut câteva supernove, dar în mare parte (în afara microcosmosului editurii) domnește neantul, vidul, gerul aproape de −273,15 °C, nemișcarea entropiei totale – Ion Radu
Prefer să caut, optimist și răbdător, negăsirea, decât să găsesc, pripit, necăutatul!
Despre destin: Pleșu & Liiceanu
