Ultimele alegeri locale care au avut loc în România au adus în multe localități din țară, pe scaunul de primar, nume noi de care era atât de multă nevoie. Mulți dintre ei sunt oameni care nu au mai lucrat în administrație, fiind profesioniști în diverse domenii, având școli făcute la timp, adevărate, nu niște caricaturi de studii așa cum au mulți dintre cei care lucrează acum. Nu sunt vitale, dar în economia desfășurării evenimentelor pot avea o însemnătate majoră. A ști să vorbești corect, să abordezi oamenii pe care-i ai în subordine, să stabilești legături profesionale cu persoane care nu-ți sunt dragi, dar care sunt calificate pentru a face o treabă de calitate acestea reprezintă niște calități pe care le dobândești numai dacă ești educat în adevăratul sens al cuvântului. Sunt prea mulți impostori în funcțiile cheie ale administrației fie că vorbim de cea locală ori națională iar felul cum arată localitățile țării noastre spune totul.
Nu sunt un locuitor al capitalei însă o vizitez destul de des, de câteva ori pe an și am observat în lungile plimbări făcute, fie ele la pas ori cu mașina, o sumedenie de lucruri care ar putea fi eliminate dacă cei aflați în frunte ar fi știut să impună un anumit mod de conduită, mai ales prin exemplul personal. Pentru că și educația populație a suferit un recul major în ultimii zeci de ani, totul coroborat a dus la această stare de fapt. Multă mizerie, peste tot, drumuri impracticabile, clădiri construite aiurea, natură exterminată, conduită inadecvată asta vezi peste tot. Nici dacă te refugiezi departe de furnicarul orașelor, în natură, nu găsești altceva.
De aceea, apariția acestor nume noi este ca o gură de oxigen și ca o speranță ca lucrurile să se redreseze nu doar ei fiind noi ci și oamenii cu care vor colabora. La București, în ciuda faptului că primarul ales, Nicușor Dan, nu a reușit să-și ocupe funcția pe care a câștigat-o, am aflat de faptul că un nume extrem de important va veni pentru a-l ajuta să rezolve problema traficului din capitală. Michael Horodniceanu este el și cariera lui ne îndreptățește să sperăm într-o rezolvare.
Mai multe detalii despre Michael Horodniceanu găsiți aici.
Ce crede Michael Horodniceanu că trebuie făcut în București:
„Trebuie început prin reorganizarea regiei transportului din București. Anumite lucruri se pot face cu o investiție minimală, mai mult de timp și de organizare decât financiară. Cred că ăsta este primul pas care trebuie făcut pentru a îmbunătăți transportul din București. Parcarea este lucrul care trebuie schimbat pentru a acorda prioritate mișcării. Se pot face schimbări care nu vor necesita la început investiții, care trebuie făcute mai mult în timp, ci schimbări de organizare”.
„Direcția în care se merge este de a da prioritate pietonilor, celor care se folosesc de ceea ce noi numim transport activ – biciclete, chiar și mersul pe jos – nu folosirea de mașini particulare. Este important să ne sprijinim pe rețeaua de autobuze care trebuie să fie îmbunătățită, de piste de biciclete, care sunt foarte importante”.
„Există în toată o problemă legată de COVID-19 și trebuie luată în considerare. Cu toate că folosirea transportului public nu contribuie în mod necesar la propagarea acestui virus, oamenii sunt atenți să nu circule prea mult cu transportul public, deși e un lucru necesar în orice mare capitală. Dar folosirea de biciclete și mersul pe jos sunt importante și asta e tendința în marile orașe. New York își mărește substanțial rețeaua de piste de biciclete și una dintre propunerile pe care le-a făcut universitatea a fost de a crea legături, de poduri speciale pentru pietoni și biciclete, nu pentru mașini”.
„Bucureștiul este la ora actuală într-o fază în care lumea se folosește mult prea mult de mașini particulare, nu există un mod în care oamenii să meargă până la un punct cu mașina, să o lase acolo și să se folosească de transportul public. Bucureștiul, într-un fel, din punct de dezvoltare urban, arată mai mult ca Parisul decât ca New Yorkul, străzile sunt mai mici, dar sunt foarte multe locuri în care se pot face îmbunătățiri care să creeze posibilitatea unei mișcări mult mai fluide. Când am fost în București, am văzut că cel mai bun lucru era să merg pe jos sau să iau transportul public, altfel era absolut imposibil”, a spus el.
Profesorul Horodniceanu spune că este important ca autoritățile să înțeleagă modul în care oamenii folosesc transportul public. „Să înțelegi asta înseamnă să găsești soluții care sunt exacte și speciale pentru diferitele probleme”, a explicat el. (sursa: cursdeguvernare.ro)
Așadar, viitorul sună bine (oare de câte ori am spus asta în ultimii treizeci de ani?) iar speranța nu moare. Până atunci, nu ne împiedică nimeni să ne îndrumăm copii să-și facă propriile orășele pentru că așa pot învăța, din aproape în aproape, cum stă treaba.
Încercăm să facem ce nu se face în multe școli din România și anume să ne provocăm copiii pentru a se apleca asupra studiului. Puterea exemplului, parcă despre asta era vorba, nu-i așa?
