De când cu pandemia asta și cu restricțiile de a părăsi țara, uneori chiar localitatea în unele cazuri, am ajuns să ne aplecăm mai cu luare aminte la ceea ce este în curtea noastră. Și, ce să vezi, am descoperit lucruri minunate!
Am câțiva ani de când vara, în perioada vacanțelor, atunci când suntem adunați cu toții, aloc câteva zile bune pentru a vizita diferite locuri din țara asta în care ne ducem traiul. Poveștile adunate în timp au pentru noi valori incomensurabile pentru că nu am descoperit doar locuri noi ci ne-am redescoperit pe noi.
Noi, așa cum nu ne știam.
Noi, mai buni și mai toleranți în situații neplăcute.
Noi, dezbrăcați de toate învelișurile.
Sunt convinsă că după ce vom termina această săptămână, copiii vor spune acasă de aceste destinații, dar mai ales vor sugera călătorii într-acolo pentru a le vedea cu propriii ochi.
Așadar, ziua a cincea a fost una destinată Deltei Dunării și Mării Negre.
Am recapitulat formele de relief și așa am ajuns la Deltă pentru a spune câte brațe are și cum anume se numesc ele. Fauna și flora Deltei au fost analizate, păsările fiind în prim-plan.
În acest scop am adus copiilor Enciclopedia Păsările, de unde am putut afla nenumărate informații despre păsările care populează delta, Atlasul Descoperim Pământul și cartea România de la Editura Gama.
Fiind dotați cu o tablă inteligentă, am putut urmări mai multe imagini din Delta Dunării, precum și anumite specii de păsări în acțiune.
Au fost dintre copii care au vizitat Delta Dunării și i-am ascultat ce anume aveau de povestit despre această experiență. E bine să avem răbdare, adulții în general fie ei părinți ori profesori, să le ascultăm poveștile chiar dacă nu le considerăm foarte importante ori le catalogăm ca fiind puerile însă acest exercițiu este benefic mai târziu, atunci când ei vor avea de măturisit lucruri mult mai interesante, uneori chiar extrem de interesante. Încrederea se clădește în timp, cu trudă și răbdare, iar beneficii vor fi de ambele părți.
Carantina din primăvară a oferit naturii un moment de regenerare și respiro, pentru că poluarea pur și simplu sufoca totul. Așa, am avut posibilitatea să vedem o apă a Mării Negre mult mai curată, cu delfini veniți până foarte aproape de mal, cu populații de pești sporite și specii pe care le credeam dispărute.
Ecosistemul Mării Negre își revine, după oprirea unor activități economice în timpul stării de urgență. Cercetătorii români de la Institutul Grigore Antipa au constatat că aproape toate speciile de pești se revigorează.
În acest moment, specialiștii evaluează bancurile de scrumbie, un pește extrem de gustos și sănătos. Și mamiferele marine se refac: s-au înmulțit aparițiile delfinilor pe tot litoralul, foarte aproape de mal.
După sfârșitul perioadei de carantină, cercetătorii de la Institutul Grigore Antipa au ieșit în largul Mării Negre pentru a aduna date care să ateste că pauza din timpul stării de urgență a fost benefică pentru ecosistem.
Pentru că unele activități economice au fost oprite, inclusiv cele industriale din zona costieră, dar și pescuitul excesiv, în lipsă de turiști, marea își revine. Restul articolului îl puteți citi aici.
Am tipărit niște fișă de lectură diferențiată despre Delta Dunării pe care le-am luat de pe twinkl și care au fost de un real folos în consolidarea celor discutate anterior. Exercițiu de scriere, fără a fi exagerat, vine să îmbrace dialogurile purtate cu atât mai mult cu cât copiii nu l-au prea exersat în ultimul timp, poate prea mult strâns până acum.
Momentul de meștereală a fost unul în care școlarii s-au întâlnit cu acul, etamina și ața. În premieră pentru mulți dintre ei, provocarea aceasta a fost poate cea mai mare din săptămână. Am intenționat să facem un semn de carte cu cruciulițe cusute, dar s-a dovedit a fi peste puterile noastre. Doi oameni nu pot purta atâtea mânuțe și așa fiecare a hotărât ce și cum va proceda. Spun asta pentru că am avut copii care au cusut în urma acului, și și-au scris numele ori alte cuvinte îndrăgite de ei.
I-am învățat să facă și ciucurași, pentru că unui semn de carte îi stă tare bine cu ei.
A fost o săptămână care a venit cu o gură de aer proaspăt de care îmi era atât de tare dor. Cu provocări care mai de care, cu întrebări încuietoare și mărturisiri emoționante. Perioada copilăriei este una în care acumulezi informații, deprinderi care mai târziu vor face diferența. Este evident că nu vor ține minte avalanșa de informații, dar undeva în mintea lor elementele există iar la momentul oportun se vor face legături de rigoare. E o plăcere să petreci timpul alături de copii pentru că ai multe de învățat de la ei. Mai ales că acum ei sunt complet diferiți de ceea ce știam noi că e starea de copilărie. Ori schimbul acesta de impresii – copilăria mea versus copilăria lor este fascinant. Încercați!
Mulțumesc doamnei Nicoleta care prin altruismul ei nici nu bănuiește cât bine poate face! Un copil nu pricepe acum ce postament solid clădește și ce avantaj are pe viitor. Se spune că binele pe care-l faci se întoarce înapoi înzecit.
Mulțumesc doamnelor Simona și Veronica pentru găzduire și atitudine! Colaborarea cu oameni dedicați e binevenită oricând!
